Deputatul AUR, Cristina Emanuela Dascălu: ”Cetățenia multiplă în Ucraina: o decizie selectivă care neliniștește comunitatea românească” (P)

Adoptarea recentă de către autoritățile de la Kiev a cadrului normativ privind cetățenia multiplă a deschis un nou capitol în politica de stat a Ucrainei, dar a generat totodată îngrijorări serioase în rândul minorităților naționale. Legea stabilește condițiile în care cetățenii ucraineni pot dobândi o a doua cetățenie fără a renunța la cea ucraineană, precum și lista statelor cu care Ucraina acceptă oficial dubla cetățenie. Această listă cuprinde doar cinci țări: Germania, Cehia, Polonia, Statele Unite ale Americii și Canada.

În opinia deputatului AUR, Cristina-Emanuela Dascălu, absența României de pe această listă a stârnit reacții puternice în rândul românilor din Ucraina, care se simt marginalizați în pofida rolului semnificativ jucat de București în sprijinirea Kievului, atât politic, cât și umanitar. Conform noii reglementări, cetățenii ucraineni din statele incluse pot obține o a doua cetățenie fără a pierde cetățenia ucraineană, iar etnicii ucraineni din aceste țări pot dobândi cetățenia Ucrainei printr-o procedură simplificată.

Avocatul ucrainean de origine română Eugen Pătraș consideră că limitarea listei la doar cinci state reprezintă o subapreciere evidentă a României. Într-o declarație acordată presei naționale, acesta a subliniat caracterul discriminatoriu al deciziei:

09:39, 09 Mar 2026

Profesorul Silviu Gurlui, deputat AUR Iași: Politicile energetice grăbite pot pune în pericol securitatea energetică a României

11:14, 05 Mar 2026

FOTO Deputat AUR Iași Cristina-Emanuela Dascălu, dialog cu parlamentari britanici la Palatul Parlamentului despre securitate, economie și democrație (P)

„Am fi așteptat ca toate țările din Uniunea Europeană care sprijină necondiționat Ucraina să fie incluse pe această listă. România, în mod special, ar fi trebuit să se regăsească aici. După ruși, comunitatea românească este a doua ca mărime, iar sprijinul României – inclusiv sacrificiul etnicilor români căzuți pe frontul ruso-ucrainean – justifică pe deplin această așteptare.”

Legea privind instituirea dreptului la cetățenie multiplă a fost promulgată de președintele Volodimir Zelenski în luna iulie a anului trecut, însă abia la 5 noiembrie 2025 Guvernul de la Kiev a aprobat lista concretă a statelor partenere. La acel moment, Ministerul de Externe ucrainean preciza că „se va acorda prioritate țărilor care se numără printre cei mai apropiați și mai siguri aliați ai Ucrainei”.

”Criteriile luate în considerare pentru alcătuirea listei au fost extinse și ambițioase: apartenența la G7, statutul de membru al Uniunii Europene, aplicarea de sancțiuni împotriva Federației Ruse, poziționarea în organizațiile internaționale privind suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, existența unor parteneriate strategice, nivelul relațiilor bilaterale și sprijinul financiar acordat Kievului.

Tocmai de aceea, excluderea României ridică semne de întrebare. Bucureștiul îndeplinește majoritatea criteriilor invocate de Kiev și este recunoscut drept unul dintre cei mai constanți susținători ai Ucrainei în contextul războiului. Pentru comunitatea românească din Ucraina, decizia nu este doar una tehnică, ci are o încărcătură simbolică majoră, punând în discuție recunoașterea contribuției sale”, a concluzionat deputatul AUR.

În timp ce autoritățile ucrainene prezintă lista drept una deschisă unor eventuale extinderi viitoare, cazul României rămâne un test delicat al relațiilor bilaterale și al modului în care Kievul își tratează aliații apropiați și minoritățile naționale. Pentru românii din Ucraina, miza este clară: recunoaștere, egalitate de tratament și respect pentru un parteneriat demonstrat nu doar prin declarații, ci și prin fapte.