„Asistăm la o erodare sistematică și fără precedent a principiilor fundamentale ale statului de drept în România. Guvernul condus de Ilie Bolojan adoptă o practică guvernamentală ce contravine flagrant spiritului și literei Constituției României, transformând Parlamentul – instituția supremă a reprezentării populare – într-o simplă anexă birocratică, lipsită de funcțiile sale esențiale de legiferare și control.
Decizia executivului de a-și angaja răspunderea simultan pe cinci pachete fiscale distincte reprezintă o ruptură dramatică față de tradițiile parlamentare românești și europene. Această manevră procedurală nu constituie doar o anomalie tehnică, ci o manifestare clară a unei concepții autocratice asupra guvernării, care eludează deliberat procesul democratic de dezbatere publică, amendare și votare a actelor normative cu impact major asupra vieții cetățenilor.
Constituția României consacră principiul separației puterilor în stat și garantează parlamentarilor aleși de popor dreptul inalienabil de a examina, dezbate și decide asupra propunerilor legislative. Prin circumventarea acestor prerogative constituționale, guvernul actual nu doar că încalcă procedurile democratice, dar subminează însăși legitimitatea sa de exercitare a puterii executive.
Lipsa de transparență și consultare care caracterizează această nouă paradigmă guvernamentală dezvăluie o profundă desconsiderare față de principiile participării democratice. Măsurile fiscale cu impact major asupra mediului economic și social sunt adoptate prin metodele caracteristice regimurilor autoritare: verticalitatea decizională, secretul deliberărilor și refuzul asumării răspunderii politice prin mecanismele constituționale normale.
Această abordare nu numai că ignoră vocea reprezentanților aleși ai poporului, dar demonstrează și o lipsă fundamentală de curaj politic în asumarea și explicarea politicilor publice. Un guvern democratic își asumă răspunderea în fața cetățenilor prin argumentare, dezbatere și convingere, nu prin impunere și „diktat” administrativ.
Paradoxul acestei guvernări constă în discrepanța flagrantă între retorica reformatoare proclamată și realitatea unei politici care amplifică inegalitățile sociale existente. În timp ce se impun măsuri de austeritate drastice asupra mediului privat și clasei de mijloc – pilonii vitali ai unei economii moderne –, privilegiile și sinecurile sistemului birocratic rămân neafectate, perpetuându-se astfel asimetriile de putere și distribuție care caracterizează un sistem oligarhic.
Formațiunea politică AUR va iniția procedurile constituționale necesare pentru contracararea acestor derapaje autoritare, prin depunerea de moțiuni de cenzură care să restabilească echilibrul puterilor în stat și să restaureze funcționarea normală a instituțiilor democratice.
Românii nu au acordat un mandat pentru subminarea statului de drept, pentru eludarea proceselor democratice sau pentru instaurarea unei guvernări prin dictat executiv. Legitimitatea guvernării derivă din respectarea Constituției și a voinței populare exprimate prin vot, nu din exercitarea abuzivă a prerogativelor administrative.
Romania contemporană necesită o guvernare bazată pe principiile transparenței, consultării și responsabilității democratice – nu pe practica anacronică a guvernării prin ordonanțe și angajări de răspundere în cascadă, care transformă democrația parlamentară într-o farsă instituțională.
Restabilirea normalității democratice presupune întoarcerea la respectarea principiilor constituționale, la dialogul social autentic și la guvernarea prin convingere și argument, nu prin constrângere și arbitrar administrativ”, a transmis Prof. Univ. Dr. Cristina-Emanuela Dascălu, Deputat AUR Iași, VicePreședinte Comisia pentru învățământ, Camera Deputaților, Parlamentul României, Membru Senat AUR, Președinte pe țară Breasla Profesorilor, Vicepreședinte AUR Iași, Colegiul 3, Membru Comisia pentru Politică Externă, Camera Deputaților, Membru Comisia pentru Afaceri Europene, Camera Deputaților, Membru Comisia pentru Drepturile Omului, Culte și Minoritățile Naționale, Camera Deputaților, Membru supleant Comisia pentru Cultură, Camera Deputaților, Președinte al Grupului de Prietenie cu Australia, Membru al Grupurilor de Prietenie cu Danemarca, Portugalia, Bahrain, Armenia, Camera Deputaților, Parlamentul României.
Prea multe vorbe! Pe scurt:
– Angajarea raspunderii sunteaza dezbaterea parlamentara, motiv pentru care Constitutia o incadreaza la exceptii.
– Tot Constitutia enumera si motivele care justifica angajarea raspunderii. Singurul cat de cat aplicabil este urgenta ca necesitate imediata.
– Motivul urgentei nu sta in picioare pentru ca fie masurile intra in vigoare in anii urmatori, fie efectele imediate sunt neglijabile si deci nenecesare.