Deputatul Cristina Emanuela Dascălu: „România, la limita prăpastiei. Deficitul bugetar explodează la aproape 10% din PIB. Există o cale de ieșire fără să sufere categorii vulnerabile precum pensionarii și bolnavii?”

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

O analiză explozivă a deputatului AUR, Cristina Emanuela Dascălu, despre cum România a ajuns campioana europeană la deficit și soluțiile pe care nimeni nu vrea să le discute.

„România POATE scăpa de deficitul bugetar CATASTROFAL FĂRĂ MĂSURI DE AUSTERITATE, FĂRĂ să SACRIFICE pensionarii, profesorii, mamele, bolnavii de cancer, elevii sau studenții

România trăiește un coșmar financiar fără precedent. Cifrele oficiale sunt devastatoare: deficitul bugetar a explodat la 8,65% din PIB pe metodologia națională sau chiar 9,3% din PIB pe metodologia europeană la finalul anului 2024. Și tendința nu se oprește aici – datele din primele trei luni ale lui 2025 arată o accelerare îngrijorătoare, cu deficitul ajungând deja la 2,3% din PIB.

România, noua „Grecia” a Europei

Pe harta europeană, România ocupă poziția de „campion” absolut la deficit. Polonia, pe locul secund, pare aproape virtuoasă cu 6,6% din PIB. Această poziție rușinoasă pune țara noastră în vizorul Bruxelles-ului și al piețelor financiare internaționale.

În acest context apocaliptic, guvernanții vorbesc despre măsuri de austeritate care ar lovi direct în pensionarii care supraviețuiesc cu 1.000 de lei, în bolnavii de cancer care se bat cu sistemul pentru, în familiile cu copii și în studenții care își caută drumul în viață.

Dar există o alternativă la această „tortură colectivă”?

Documentele și analizele independente sugerează că da. România ar putea ieși din această criză fără să-și sacrifice cei mai vulnerabili cetățeni, dacă ar avea curajul să vizeze adevăratele găuri negre din bugetul național.

Prima gaură neagră: Sprijinul extern fără limite

Marcel Ciolacu estima, la sfârșitul lui septembrie 2023, că războiul din Ucraina și ajutorul pentru Moldova costă România peste 3,5% din PIB anual. Chiar dacă această cifră ar fi supraestimată de două ori, vorbim despre sume colosale care ar putea fi redirecționate către sistemul de sănătate, educație și pensii.

Sprijinul pentru Republica Moldova, deși justificat politic, rămâne învăluit în mister – informațiile publice sunt fragmentare, iar estimările neoficiale sugerează costuri de aproximativ 1,5% din PIB.

A doua gaură neagră: „Schema 300” – Cum România finanțează giganții mondiali

Aici situația devine aproape grotescă. Schema 300 de ajutoare de stat, cu un buget de 2,25 miliarde de lei (450 milioane de euro), transformă România într-o vacă de muls pentru corporațiile globale.

Exemplul Renault este scandalos: statul român subvenționează o companie deținută 15% de statul francez, 16,4% de japonezii de la Nissan și 31% de fondurile de investiții Vanguard, BlackRock, Norges Bank și BNP Paribas. În timp ce profesorii români fac greva pentru salarii decente, banii lor se duc în buzunarele celor mai bogați investitori din lume.

Și pentru ce „revoluții tehnologice” plătim? Draxlmaier primește milioane pentru o linie de cablaje, iar Renault pentru o cabină de vopsire. Aceasta este „inovația” pentru care ne golim buzunarele!

A treia gaură neagră: Administrația publică –

România are una dintre cele mai ineficiente administrații din Europa. Posturi de sinecură, birocrație asfixiantă, digitalizare în epoca de piatră – toate acestea costă contribuabilul aproximativ 2,3% din PIB în pierderi evitabile.

Calculul șocant: România poate reduce deficitul la 2% fără austeritate

Iată matematica brutală a alternativei:

• Optimizarea sprijinului extern: economii de 3,5% din PIB plus 1.5% din PIN
• Combaterea optimizării fiscale abuzive: economii de 3% din PIB
• Reforma administrației publice: economii de 2,3% din PIB
• Total: % din PIB

Aplicând aceste măsuri, deficitul ar scădea de la 9,3% la doar 0,5% din PIB – mult sub ținta europeană de 3%. Efectul secundar? Dobânzile la împrumuturi s-ar reduce, generând economii suplimentare de 1% din PIB.

Beneficiile cascadă: Ieșirea din iadul economic

Un deficit controlat ar însemna:

• Dobânzi mai mici la creditele românilor
• Fără creșterea TVA și accizelor
• Evitarea stagflației – combinația toxică de inflație, recesiune și șomaj
• Independență față de împrumuturile externe costisitoare
• Întrebarea de 100 de miliarde: De ce nu se face?

Toate soluțiile sunt pe masă, calculele sunt clare, alternativele există. Ce lipsește? Voința politică de a înfrunta lobby-urile internaționale și interesele corporațiilor care și-au făcut din România o sursă de profit garantat de stat.

În loc să „chinuie poporul” prin austeritate clasică, România are șansa unei abordări curajoase care să vizeze adevăratele izvoare ale risipei bugetare.

Momentul adevărului

România stă la o răscruce istorică: să-și sacrifice cei mai vulnerabili cetățeni pentru a menține privilegiile multinaționalelor și costurile unor politici externe discutabile, sau să aleagă o cale echitabilă și sustenabilă.

Alternativele există, cifrele sunt clare, soluțiile sunt documentate. Rămâne doar ca cineva din fruntea țării să aibă curajul să le implementeze. Întrebarea este: cine va fi primul care va spune „Ajunge!” acestei comedii tragice numite „deficit bugetar inevitabil”?”