La începutul acestei săptămâni (luni, 16 august 2021), la Iași au fost făcute descoperiri arheologice cutremurătoare în fundația unei celebre mănăstiri din Iași! A fost găsit mormântul unui celebru domnitor al Moldovei. Șocant este că, după 1990, un grup de infractori au plănuit un jaf de proporții. Întreaga acțiune a avut loc la Mănăstirea Bârnova, care se află în plin proces de restaurare și reabilitare. Echipa de cercetători, care a scos la iveală totul, este coordonată de dr. Mădălin-Cornel Văleanu – cercetător științific I și arheolog, de la Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași – Muzeul de Istorie a Moldovei. Concret, a fost decopertată cripta unde a fost înmormântat domnitorul Eustratie Dabija. Au fost găsite două cranii care sunt, foarte probabil, al acestuia și al fiicei sale. A fost găsită și o monedă din cupru. Cercetările vor continua
Celebra Mănăstire Bârnova – județul Iași se află în plin proces de restaurare și reabilitare. Aici, la începutul acestei săptămâni (luni, 16 august 2021), sub coordonarea dr. Mădălin-Cornel Văleanu – cercetător științific I și arheolog la Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași – Muzeul de Istorie a Moldovei -, au început cercetările și săpăturile la mormântul domnitorului din Moldova Eustratie Dabija (1661 și 1665). Senzațional și cutremurător este că, deja, au fost descoperite oseminte, resturi de mormânt în interiorul vechiului edificiul de cult, ridicat între 1626 și 1666.
„Am început aceste săpături arheologice exact pe locul unde se află mormântul domnitorului Eustratie Dabija. Deja am găsit oseminte, urme materiale ce țin de locul îngropăciunii, anume de sicriu. Ceea ce știm este că aici a fost înmormântat acest domnitor și, peste el, la 12 ani, fiica sa. După 1990, mormântul a fost jefuit… Mai mult, peste mormânt a fost turnat beton pe care acum îl decopertăm”, a scos în prim-plan, în exclusivitate pentru reporterii Cotidianului „BZI”, dr. Mădălin-Cornel Văleanu.
A fost decopertată cripta unde a fost înmormântat domnitorul Eustratie Dabija. Au fost găsite două cranii care sunt, foarte probabil, al acestuia și al fiicei sale. A fost găsită și o monedă din cupru. Cercetările vor continua .
Lucrările la Mănăstirea Bârnova au fost terminate de domnitorul Eustratie Dabija (1661-1666)
Mănăstirea Bârnova este situată într-un pitoresc cadru natural, printre copaci umbroși, fiind împrejmuită cu ziduri puternice. Ea a fost ctitorită de domnitorul Moldovei Miron Barnovschi-Movilă (1626-1629, 1633), de la care își trage și denumirea, iar lucrările au fost terminate de domnitorul Eustratie Dabija (1661-1666). Tot aici ar putea fi găsite și tuneluri subterane spectaculoase. Totul are loc în baza unei finanțări nerambursabile în valoare de aproximativ 5 milioane de euro prin proiectul „Restaurarea și valorificarea turistică și culturală a Ansamblului Mănăstirii Bârnova din Comuna Bârnova, Județul Iași”, în cadrul Priorității de investiții 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural, axa prioritară 5, POR 2014-2020.
„Cercetarea noastră este importantă la nivel național, vorbim de mormântul unui domnitor. Sunt toate indiciile, prin urmele arheologice și vestigiile descoperite, ca totul să aibă o contribuție importantă ce ține de istoria medievală a acestor meleaguri. Sunt informații esențiale, noi, despre trecutul Mănăstirii Bârnova și a domnitorului Eustratie Dabija. Cercetările se află în plină desfășurare și vom vedea despre ce dimensiune a descoperirilor noastre este vorba. Așteptăm să scoată la iveală marele mormânt”, a completat dr. Mădălin Văleanu, arheolog.
În 1663, domnitorul Eustratie Dabija a participat împreună cu seraskierul turc și cu Grigore I Ghica al Țării Românești la campania turcilor împotriva împăratului Germaniei
Eustratie Dabija a fost un boier de țară din Ținutul Putnei. În 1657, Dabija era vornic al Țării de Sus, ca mai apoi să devină domnitor. A deținut rangurile de paharnic și ban. În 1663 a participat împreună cu seraskierul turc și cu Grigore I Ghica al Țării Românești la campania turcilor împotriva împăratului Germaniei. Astfel, venind în ajutorul lui Mihail Apafi, omul turcilor, au început luptele împotriva lui Ioan Kemeni, susținut de habsburgi. A fost ultimul domn care a bătut monedă moldovenească, bani mărunți de aramă.
A introdus ca dare și vădrăritul, pe care îl plăteau podgorenii. A murit la 11/21 septembrie 1665 și a fost înmormântat la Bârnova. A avut ca soție pe Dafina-Ecaterina și o fiică, Anastasia. Dafina era fiica boierului Ionașco Jora și fusese anterior căsătorită cu Dumitru Buhuș Vistiernicul. A finalizat Mănăstirea Bârnova, începută de către domnitorul Miron Barnovschi-Movilă (1626-1629, 1633). Eustratie Dabija a stat pe tronul Moldovei timp de patru ani, între 1661 și 1665.
5 milioane de euro pentru restaurarea și valorificarea turistică, respectiv culturală a Mănăstirii Bârnova
Până la acest moment, intervențiile au avut loc doar la exterior. Acum au demarat lucrări și la interior ce implică săpături arheologice care puteau duce și la descoperirea unei serii de tuneluri subterane impresionante. În joc este vorba de 5 milioane de euro. Sunt avute în vedere lucrări de intervenție asupra Bisericii „Sf. Gheorghe”, asupra clădirii „Chilii” (cu funcțiune de Muzeu), asupra „Ruinilor din Incintă”, asupra „Turnului Poartă” și asupra „Zidului de Incintă” pentru restaurare și conservare, lucrări de restaurare și remodelare a plasticii fațadelor, activități de dotare pentru expunerea și protecția patrimoniului cultural mobil și imobil, activități de marketing și promovare turistică a obiectivului restaurat, dar, și ca noutate, activități pentru digitizarea obiectivului restaurat în cadrul proiectului.
La Mănăstirea Bârnova este foarte probabil să apară și oseminte ale unor figuri de rang nobiliar din Moldova secolelor XV-XVII
Pe de altă parte, tot în acest areal, prin această descoperire, cercetătorii au dovezi ce implică oseminte care ar putea duce la figuri de rang nobiliar din Moldova secolelor XV- XVII. Ca date istorice, în localitatea Bârnova se află o mănăstire de călugări, ridicată sub dealul Pietrăriei. Aceasta este ctitoria domnitorului Moldovei, Miron Barnovschi-Movilă (1626-1629, 1633), de unde își trage și denumirea. Totuși, lucrările la acest edificiu de cult au fost finalizate de către domnitorul Eustratie Dabija (1661-1666 – n.r.).
Cu toate că are un asemenea trecut, de peste 350 de ani, abia după 1990 s-au demarat etape care să vizeze îngrijirea monumentului. În interiorul Bisericii Bârnova, în partea stângă, se află o piatră de mormânt mai veche decât lăcașul zidit de Barnovschi Vodă, cu inscripție în Limba slavonă, pe locul unei vechi biserici de lemn, care data din 1603 și care avea hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. În documentul din 11 noiembrie 1628, Miron Barnovschi vorbește deja despre „mănăstirea domniei mele nou zidită, care se cheamă Bârnova, unde este hramul sfântului și slăvitului mucenic Sf. Ioan cel Nou”.
Domnia lui Barnovschi a luat sfârșit în 1629, dată la care Biserica de la Bârnova nu era terminată. El a fost decapitat la Istanbul, în 1633. Din anul 1663, când Mănăstirea a fost închinată Patriarhiei Ierusalimului, sfântul lăcaș a fost administrat de călugări greci timp de 200 de ani. În 1728, Grigorie al II-lea Ghica a construit noi case de piatră, zidul de incintă cu tunuri de apărare, creneluri și foișorul de pază. La 15 septembrie 1863, domeniile și bunurile Mănăstirii trec în proprietatea statului, în timp ce Palatul Doamnei Dafina este transformat în școală a satului și casă parohială. Între 1908 și 1945 are statut de parohie, apoi, din 1945 până în 1950, este mănăstire de maici. Din 1950 până în 1990, Mănăstirea are din nou statutul de parohie, iar în iulie 1991, Mitropolia Moldovei și Bucovinei îi redă statutul de mănăstire de călugări.