În urma incidentului de la Galați, unde o dronă s-a prăbușit peste un bloc de locuințe și a provocat un incendiu, în spațiul public au apărut numeroase informații contradictorii privind originea aparatului de zbor.
Incidentul dronei prăbușite la Galați a scos la iveală o problemă tot mai gravă în societatea românească: lupta pentru adevăr într-un spațiu public sufocat de informații contradictorii, emoții și speculații. La doar câteva ore după producerea incidentului, românii au fost bombardați cu versiuni diferite ale aceleiași povești. Politicieni, jurnaliști, analiști, televiziuni și utilizatori ai rețelelor sociale au început să emită teorii și explicații înainte ca ancheta oficială să fie finalizată.
Dezinformarea prinde rădăcini când oamenii nu mai verifică informațiile
În astfel de momente, adevărul devine adesea victima colaterală a vitezei cu care circulă informația. Publicul este pus în situația de a alege între declarații contradictorii, fără a avea acces la dovezi concrete sau la date complete.
Problema nu este doar existența informațiilor false, ci și disponibilitatea multor oameni de a le accepta fără verificare. Într-o societate în care emoția învinge adesea analiza, orice afirmație spectaculoasă poate deveni „adevăr” pentru mii de persoane în câteva minute.
Cu toate acestea, jurnalistul Sorin Roșca Stănescu susținute că drona nu ar fi fost rusească, ci ucraineană. Acesta a afirmat că informația ar proveni din surse asociate structurilor de informații militare.
„Conform Direcției Generale de Informație a Armatei, dar pe surse, vă informez că drona căzută la Galați este ucraineană, nu este o dronă rusească. Așa că, atenție, stimați oameni isterici, nu trebuie activat Articolul 4 sau Articolul 5 sau nu știu ce alt articol din Tratatul NATO. Hai să ne vedem de treabă!”, a declarat Sorin Roșca Stănescu.
Cazul dronei de la Galați arată cât de ușor poate fi influențată opinia publică atunci când informațiile incomplete sunt transformate în certitudini. Într-o perioadă marcată de tensiuni regionale și război la granițele României, responsabilitatea comunicării publice devine mai importantă ca oricând.
Poate că întrebarea esențială nu este cine are dreptate într-o anumită dispută, ci cine verifică informațiile înainte de a le transforma în știri, declarații sau postări virale. Pentru că, atunci când emoția ia locul faptelor, dezinformarea găsește întotdeauna teren fertil.
@sorin.rosca.stanescu♬ sunet original – sorin rosca stanescu
Lumea oricum e proasta…………….
Concluzia e limpede: dezinformati-va numai din surse oficiale.
Sper că în titlu e o întrebare retorică. E clar cine dezinformează. Nici nu era știns incendiu că au apărut „informații” că drona e ucraineană.
Drona e ucraineana, vito. Drone ucrainiene au cazut si in Finlanda, Lituania si Letonia. Asta din Galati de ce nu ar fi ucraineana?
Sper că în titlu e o întrebare retorică. E clar cine dezinformează. Nici nu era știns incendiu că au apărut „informații” că drona e ucraineană.