Diferențe subtile între demența și ceața mentală inofensivă! Află ce spun specialiștii

Diferențele subtile între demența și ceața mentală inofensivă pot detemina fie o problemă trecătoare, fie un diagnostic care schimbă complet viața oricui. Mulți oameni trec prin momente de uitare, confuzie sau pierderea concentrării, însă nu de fiecare dată aceste simptome ascund o boală neurologică gravă.

Ceața mentală poate fi asociată cu stresul, oboseala, menopauza sau chiar Covid-19, în timp ce demența are cauze progresive și ireversibile. Totuși, granița dintre cele două este adesea neclară și produce anxietate în rândul persoanelor afectate. Pentru a înțelege mai bine cum să recunoști semnalele corecte, experții oferă explicații detaliate.

Diferențe subtile între demența și ceața mentală inofensivă explicate de experți

Diferențele subtile între demența și ceața mentală inofensivă apar mai ales prin evoluția și persistența simptomelor. Specialiștii spun că ceața mentală este temporară și de cele mai multe ori reversibilă, fiind legată de factori precum schimbările hormonale, lipsa somnului, stresul sau anumite boli tratabile. Aşadar, în ceea ce priveşte această situaţie, este relativ normal ca uneori, fiecare să se confrunte cu ea.

10:48, 05 Dec 2025

FOTO Vrei să știi de ce apar halucinațiile la bătrâni? Află cum le poți gestiona și cum îi ajuți pe cei vârstnici!

Dr. Simon Wheeler de la Alzheimer’s Society explică faptul că „ceața mentală descrie sentimentul de a nu putea gândi clar, dar nu este o boală în sine, ci un simptom al altor condiții”. În schimb, demența și mai ales Alzheimer sunt cauzate de acumularea de proteine toxice în creier, care duc la moartea celulelor nervoase. Emma Taylor de la Alzheimer’s Research UK subliniază că Alzheimer este o boală progresivă, ireversibilă și cu impact major asupra vieții de zi cu zi.

Dacă o persoană uită ocazional un cuvânt sau scopul unei acțiuni, probabil este vorba despre ceață mentală. Dar dacă aceste simptome devin mai frecvente și afectează activitățile zilnice, cum ar fi gătitul, gestionarea documentelor sau conversațiile, ar putea fi un semnal timpuriu al demenței. De aceea, este esențial să observăm intensitatea și durata simptomelor, pentru că ele conturează clar diferențele dintre cele două ipostaze medicale.

Cum să gestionezi corect simptomele și ce pași să urmezi mai departe

Atunci când apar confuzii legate de memorie sau dificultăți de concentrare, mulți oameni se întreabă dacă nu cumva se confruntă cu primele semne ale demenței. Medicii atrag atenția că ceața mentală poate apărea la orice vârstă și nu reprezintă o consecință directă a îmbătrânirii. De exemplu, femeile aflate la menopauză raportează frecvent astfel de episoade, iar cauza este adesea scăderea bruscă a nivelului de estrogen.

Această schimbare hormonală poate afecta temporar claritatea gândirii, însă tratamentele și ajustările stilului de viață ajută la reducerea simptomelor. În schimb, demența nu are un tratament curativ și progresează în timp. Specialiștii recomandă ca persoanele îngrijorate să își consulte medicul de familie, să își monitorizeze obiceiurile legate de somn, alimentație și activitatea fizică și să noteze simptomele într-un jurnal pentru evaluare medicală.

Dacă diagnosticul este demență, suportul emoțional și practic pentru pacient devine vital – de la ajutor în gestionarea activităților zilnice până la menținerea unei conexiuni sociale prin conversații și amintiri împărtășite. Este la fel de important ca membrii familiei să primească sprijin și consiliere pentru a face față situației. În acest mod, identificarea și înțelegerea semnalelor pot ajuta la separarea corectă dintre episoade trecătoare și semnele unei boli neurologice. Astfel, vei putea recunoaște la timp diferențele subtile între demența și ceața mentală inofensivă.