LIVE VIDEO – Din Germania, Kaiserslautern în Capitala Moldovei! Ediție-dialog, în Studioul BZI LIVE, pe zona culturală, arheologică şi academică alături de istoricul german, dr. Alexander Rubel, director al Institutului de Arheologie – Academia Romană şi al Centrului Cultural German din Iaşi – FOTO

Joi, 18 noiembrie 2021, începând cu ora 15.00 în Studioul BZI LIVE este programată o emisiune-dialog sub genericul „Din Germania, Kaiserslautern în Capitala Moldovei”. Producţia media se va axa pe zona culturală, arheologica şi academică alături de istoricul german, dr. Alexander Rubel, director al Institutului de Arheologie – Academia Romană şi al Centrului Cultural German din Iaşi. Alexander Rubel (n. 27 decembrie 1969, Kaiserslautern, Republica Federală Germania. A studiat istoria, germanistica şi filosofia la Universitatea din Konstanz (Universität Konstanz). În 1996 devine membru ştiinţific la Catedra de Istorie Antică.

Titlul de doctor în anul 2000, cu lucrarea „Stadt în Angst. Religion und Politik în Athen während des Peloponnesischen Krieges sub Wolfgang Schuller”. Apoi se mută în România, unde formează la Iaşi o filială a Institutului Goethe. Apoi a devenit lector ca bursier DAAD la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iaşi. El este acum director al Centrului Cultural German şi al Institutului de Arheologie din Iaşi. Acesta se ocupă, în primul rând, cu temele istorico-culturale şi istoria Daciei antice. El conduce săpăturile arheologice a prezenţei militare romane din regiune. Pe de altă parte, una din contribuţiile sale ştiinţifice pe plan naţional se leagă activitatea intitulata generic „Arheologia românească în context european. Receptarea Civilizaţiei Cucuteni în ştiinţa preistorică europeană până la Al Doilea Război Mondial”.

De arătat că, dr. ist. Alexander Rubel a fost implicat într-un proiect cu Universitatea din Erlangen – Nürnberg, cu care derulează o colaborare în privinţa geomagneticii. Geomagnetica este o tehnică neinvaziva, care, prin rezistenţă solului la impulsuri magnetice, poate depista, la siturile cunoscute, cum arată situl, cum arată aezarea, cum arăta exact locuinţele preistorice sau antice. Şi, prin scanarea geomagnetică a unei zone, se pot depista anumite situri care nu au fost cunoscute înainte, se poate vedea exact cum au arătat, fără să sapi, deci non-invaziv, cu un simplu aparat.

„Iaşul s-a transformat enorm, asta în bine! Totuşi, şi-a pierdut mult din farmecul pe care-l avea”

Ajuns la Iaşi, acum 20 de ani, profesorul Rubel a arăta ca Iaşul (într-un interviu oferit pentru BZI în 2018), şi din foarte multe perspective, s-a schimbat în bine. Cu toate acestea, tot el simte că şi-a pierdut din farmecul pe care-l avea altădată. „Când am ajuns, prima dată la Iaşi, mi-am propus să stau doar undeva trei ani şi apoi să mă întorc în Germania. Pe atunci, oraşul avea un farmec aparte, avea păstrat mult din autenticitate şi din tradiţie. Poate că şi asta m-a convins să rămân mai mult aici şi, iată că, acum să mă consider ieşean. Apoi, pe atunci instituţia pe care o coordonam venea cu noi maniere de a prezenta o serie de proiecte culturale, era ca un promoter pentru ceva care nu mai se întâmplase până atunci în România, se schimbau mentalati şi paradigme. Acum, Centrul Cultural German este un partener la diverse activităţi culturale sau educaţionale”, puncta Rubel.

„Oraşul vechi trebuie să fie în legătură cu oraşul nou”

De asemenea, în calitatea sa de coordonator al Institutului de Arheologie din Iaşi, acesta a reliefat importanţa respectării patrimoniului şi a trecutului respectiv al încadrării noilor proiecte imobiliare şi urbanistice prin respectarea trecutului şi a monumentelor. „Da, Institutul are un rol major pe zona culturală, istorică şi de patrimoniu. Eu nu cred că legislaţia este proastă în acest domeniu, dimpotrivă cei care trebuie să o pună în aplicare nu prea fac asta şi nu sunt resurse în acest sens. Eu cred că oraşul vechi trebuie să fie în legătură cu oraşul nou şi, tocmai de aceea, e bine să existe o încadrare a noilor proiecte imobiliare şi urbanistice prin respectarea trecutului şi a monumentelor”, mai reliefa managerul.

„Chiar dacă-şi va da seama că tânărul care i-a cărat sacosele profesorului nu e bun, acesta va spune că trebuie să trăiască şi el…”

Implicat şi pe segmentul mediului academic, în calitatea sa de universitar, acesta considera că e necesar să existe o transformare reală a mediului academic, relaţiile de nepotism, lipsa criteriilor clare de valorizare a cercetării şi performanţei fiind elemente care continua să provoace probleme. „Da, eu am mai discutat despre nepotism în mediul academic românesc.. Aici, aşa cred eu, este încă o mare problemă în Educaţie. Din păcate, chiar dacă-şi va da seama că tânărul care i-a cărat sacosele profesorului nu e bun, acesta va spune că trebuie să trăiască şi el… E un mod de gândire, e ceva care a devenit o obişnuinţă. Spre exemplu, în Germania, cel care termina o anumită facultate trebuie să-şi facă stagiatura într-un alt loc şi, apoi, după ce confirmă cariera se poate întoarce la instituţia unde a terminat iniţial. La noi, din păcate, aşa cum a fost criticat fostul ministru al Educaţiei – Daniel Funeriu, acesta a stabilit o serie de criterii clare de evaluare care, astăzi, din păcate văd că sunt eliminate”, considera dr. ist. Alexander Rubel.