Dispar banii din conturi! Anunțul unui fost ministru din Guvern: Situația afectează direct beneficiarii

Există riscul ca sume mari de bani să dispară din conturi, iar un fost ministru din Guvern explică faptul că direct impactați de acest lucru vor fi persoanele fizice.

Marcel Boloș a explicat ce se întâmplă cu fondurile din PNRR și că situația la ora actuală este greu de gestionat pentru statul român.

Dispar banii din conturi! Anunțul unui fost ministru din Guvern: Situația afectează direct beneficiarii

România traversează o perioadă delicată în privința Planului Național de Redresare și Reziliență, în contextul în care Comisia Europeană a impus condiții stricte pentru aprobarea modificărilor legate de alocările financiare, atât în ceea ce privește componentele de grant, cât și pe cele de împrumut. În urma discuțiilor purtate la Bruxelles, fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a avertizat că România ar putea pierde până la 7,8 miliarde de euro din suma totală alocată prin PNRR. Acest semnal de alarmă a fost tras pe 24 iunie 2025, în contextul instalării noului guvern condus de Ilie Bolojan.

Negocierile cu oficialii europeni s-au desfășurat într-un context financiar tensionat pentru România, marcat de o execuție lentă a proiectelor asumate în planul național și de dezechilibre fiscale accentuate. Bruxelles-ul a transmis clar că toate proiectele care rămân în cadrul PNRR, indiferent de sursa lor de finanțare, trebuie să fie realizate în proporție de cel puțin 50% până la finalul lunii august 2026. În plus, accesarea fondurilor nerambursabile trebuie făcută într-un ritm accelerat, altfel riscă să fie retrase.

Această presiune pune în pericol continuarea mai multor investiții strategice. Printre domeniile cele mai expuse se numără sistemul sanitar, protecția mediului, educația, infrastructura rutieră, eficiența energetică și sprijinul pentru digitalizarea întreprinderilor mici și mijlocii. De exemplu, investițiile planificate în spitalele publice ar putea rămâne fără o finanțare de 920 de milioane de euro, proiectele privind modernizarea sistemelor de apă și canalizare riscă să piardă 2,29 miliarde de euro, iar sistemul de educație ar putea fi privat de 728 de milioane de euro.

02:00, 09 Dec 2025

AFIR deschide cele mai multe măsuri de finanțare în ianuarie și februarie 2026. Tinerii fermieri din Iași vor putea accesa milioane de euro pentru dezvoltarea afacerilor

02:00, 27 Nov 2025

FOTOVIDEO Schimbări importante pentru accesarea fondurilor europene. Vasile Asandei, director ADR Nord-Est: „Să ne așezăm la aceeași masă – consilii județene, primării, mediul privat, societatea civilă –, să vedem care ne sunt interesele”

Pe lângă acestea, alte sectoare afectate grav includ eficiența energetică, care poate pierde aproximativ 1,02 miliarde de euro, infrastructura de transport – cu un risc de 1,98 miliarde de euro neaccesate – și inițiativele dedicate digitalizării IMM-urilor și renovării energetice în cadrul programului Repower EU, cu o posibilă pierdere de 728 milioane de euro.

Persoanele fizice vor fi cele mai afectate de dispariția banilor din conturi

Fostul ministru Marcel Boloș a precizat că autoritățile au analizat mai multe variante pentru a diminua riscul pierderii celor 7,8 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență. Printre ideile propuse s-au numărat demararea unor noi proiecte sau redirecționarea fondurilor către capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare. Totuși, aceste propuneri nu s-au materializat, fie din cauza constrângerilor bugetare, fie din lipsa unui progres real în implementare. Unele proiecte s-au blocat înainte de a ajunge la etapa de licitație, iar altele, deși au șantiere deschise, nu îndeplinesc pragul de execuție fizică de 50%, cerut de Comisia Europeană.

Această stagnare are un impact direct asupra beneficiarilor – fie ei persoane fizice, instituții publice sau private – care se bazau pe acești bani pentru a-și duce la capăt proiectele în domenii esențiale. Fără o sursă sigură de finanțare, multe dintre aceste inițiative riscă să fie abandonate. De asemenea, România nu poate înainta a patra cerere de plată către Bruxelles până ce procesul de renegociere oficială nu este încheiat.

Cererea respectivă cuprinde reforme esențiale pentru eficientizarea cheltuielilor bugetare și modernizarea administrației publice. Printre acestea se numără reforme fiscale, introducerea unei taxe pentru vehicule poluante, modificarea sistemului național de salarizare, actualizarea Codului Urbanismului și a legislației silvice, precum și reglementări în domeniul energiei din surse offshore și conservarea biodiversității.

Până în prezent, România a primit în total 10,7 miliarde de euro din PNRR, din care o parte semnificativă a fost deja distribuită beneficiarilor – aproximativ 8,23 miliarde de euro. Însă provocarea majoră o reprezintă restul de 20 de miliarde, care trebuie absorbit într-un interval extrem de scurt, practic într-un singur an – un obiectiv greu de atins în condițiile actuale.