BZI LIVE

LIVE VIDEO – Dosarele Istoriei! Ediție-documentar BZI LIVE dedicată Zilei de 24 ianuarie 1859 alături de istoric şi cercetător dr. Corneliu Ciucanu – Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană al Academiei Romane, Filiala Iaşi şi istoric, arhivist Mihai Adrian Codreanu – conslier şi fost director al Serviciului Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale – FOTO

Publicat: 23 ian. 2022

Luni, 24 ianuarie 2022, începând cu ora 15.00 în Studioul BZI LIVE este programată o ediție-documentar (la 163 ani de la momentul fundamental legat de crearea Statului Român Modern – 24 ianuarie 1859) ce-i are ca invitaţi pe istoric şi cercetător dr. Corneliu Ciucanu – Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană al Academiei Romane, Filiala Iaşi şi istoric, arhivist Mihai Adrian Codreanu – conslier şi fost director al Serviciului Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale). Alături de cei doi vor fi abordate aspecte esentale, idei programatoare, generaţiile care au stat la baza infapturii marelui deziderat al tuturor romanilor, rolul Iaşului în tot acest ”mare proiect de Tara”, evocarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, naţiune, ideal, importanta reformelor înfăptuite de Cuza. Pe de altă parte, istoric şi cercetător dr. Corneliu Ciucanu respectiv istoric, arhivist Mihai Adrian Codreanu vor transmite mesaje pentru tânăra generaţie legate de valorile noastre naţionale, culturale şi spirituale.

Unirea Principatelor Române a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea prin unirea statelor Moldova şi Tara Românească

Unirea Principatelor Române a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea prin unirea statelor Moldova şi Tara Românească. Procesul Unirii, bazat pe puternică apropiere culturală şi economică între cele două ţări, a cunoscut o etapă decisivă, care s-a dovedit a fi ireversibilă, prin alegerea colonelului moldovean Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate, la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi la 24 ianuarie 1859 în Tara Românească. Procesul a început odată cu adoptarea Regulamentelor Organice între 1831-1832 în Muntenia şi Moldova, care stipulau necesitatea unificării politice, urmate de acorduri vamale între 1833 şi 1835 şi lichidarea posturilor vamale între cele două ţări începând cu 1 ianuarie 1848, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.

Deznodământul Războiului Crimeii a stăvilit pentru un timp ambiţiile geopolitice ale Imperiului Rus la Dunărea de Jos, fără a consolida efectiv Imperiul Otoman de care depindeau principatele, ceea ce a creat un context favorabil realizării Unirii. Votul popular favorabil Unirii în ambele tari, rezultat în urma unor Adunări Ad-hoc în 1857 a dus la Convenţia de la Paris din 1858, o înţelegere între Marile Puteri, prin care se acceptă o uniune mai mult formală între cele două ţări, cu guverne diferite şi cu unele instituții comune. La începutul anului 1859 liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales că domnitor al Moldovei şi Ţării Româneşti, act care a adus cele două state într-o uniune personală. În 1862, cu ajutorul unioniştilor din cele două ţări, Cuza a unificat Parlamentul şi Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa de la putere în 1866, Unirea a fost consolidata de succesorul său, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituţia adoptată în acel an a denumit noul stat România.

În Moldova a fost ales în unanimitate, la 5/17 ianuarie 1859, liderul unionist Alexandru Ioan Cuza, reprezentantul ”Partidei Naţionale”

De reamintit că, în Moldova a fost ales în unanimitate, la 5/17 ianuarie 1859, liderul unionist Alexandru Ioan Cuza, reprezentantul ”Partidei Naţionale”. Reprezentanţii acestei grupări, ce avea ca obiectiv unirea Moldovei cu Tara Românească, au oscilat o vreme între a avea un candidat al lor şi a-l susţine pe Grigore M. Sturdza, fiul fostului domnitor Mihail Sturdza şi agent al Rusiei. Acesta, susţinut de Rusia prin intermediul bancherului evreu Smul Rabinovici şi agentului panslavist polonez Nieczuka Wierzbicki, care a adus la Iaşi câteva sute de mercenari, viza şi el unirea celor două ţări, dar sub domnia sa şi sub forma unui stat-marioneta care să facă jocurile Imperiului Rus. Cu două zile înainte de votul pentru alegerea domnitorului, unioniştii au înţeles jocul lui Sturdza şi au hotărât să-l respingă şi să desemneze un candidat al lor.

După dispute aprinse, a fost acceptat comandantul micii armate moldovene, colonelul Alexandru Ioan Cuza (care nu participase la întâlnire). La Adunarea electivă, desfăşurată în localul actualului Muzeul de Istorie Naturală Iaşi (actualul Bulevard Independenţei, fosta Uliţa a Hagioaiei şi în Sala Elefantului), Cuza a fost prezentat drept varianta de ”compromis” între conservatorii filoruși şi liberalii pro-occidentali (francofili). Alegerea lui Cuza ca domn al Moldovei a declanşat în Iaşi o manifestaţie aşa cum Iaşul nu mai cunoscuse pană atunci. Mii de oameni, masaţi în Piaţa Palatului, au aclamat ore întregi alegerea lui Cuza, iar oraşul a fost iluminat timp de patru zile. La lumina torţelor, procesiuni însumând mase mari de oameni, veneau să-l felicite pe domn.

Urmăritorii noștri pot adresa întrebări la rubrica comentarii, accesând www.bzi.ro sau, în direct, pe http://www.facebook.com/cotidianul.bzi. Emisiunile BZI LIVE au un real succes, fiecare producție media strângând zeci de mii de vizualizări.

Tags:



Comentarii
  • La 1859 ,Moldova avea P I.B-ul net superior Munteniei și aprox. 2 sute mii mai mulți locuitori. De atunci și până în zilele noastre ,Romania a fost condusă , mai bine de 70% din timp, de prim ministri din Oltenia + Muntenia.(Vezi lista prim ministri). Și ne miram de ce a ajuns Moldova cum a ajuns.

Adauga un comentariu