Dr. Florin Roșu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva” din Iași, despre cum poate fi prevenită patologia sezonului, enterocolita – VIDEO

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Dr. Florin Roșu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva” din Iași, a transmis cum enterocolita acută este declarată o patologie de sezon. În unitatea medicală condusă de medicul ieșean au fost internaţi în anul 2022 – 458 de pacienţi cu diagnosticul de enterocolită acută, dintre care 59,49% femei şi 40,52% bărbaţi.

„În sezonul cald, pe lângă patologia determinată de pişcătură de insecte (căpuşa, păianjen, ţânţari, purici etc), insecte care pot transmite boli grave infecto-contagioase, o altă patologie importantă în această perioadă este reprezentată de Enterocolita acută. Aceasta reprezintă inflamaţia mucoaselor intestinului subţire şi a colonolui cauzată de agenţi infecţioşi bacterieni, virali, paraziţi sau fungici. Aceşti agenţi patogeni ajung în lumenul digestiv prin ingestia alimentelor infectate sau prin transmitere interumană. Diareea moderată sau severă reprezintă principală manifestare la care se adăugă inapetenta, senzaţia de greaţă, durerile abdominale şi astenia fizică. Evoluţia în general este autolimitata, formele severe de boala fiind caracteristice vârstelor extreme (sugari şi vârstnici), la care boala poate evolua sindrom de deshidratare acută severă şi dezechilibre hidro-electrolitice”, a transmis dr. Florin Roșu.

Cum poate fi prevenită enterocolita

Prevenirea enterocolitei se realizează prin respectarea următoarelor reguli generale:

– evitarea preparării alimentelor cu mai mult de 2-3 ore înaintea consumului, în cazul în care nu se pot asigura condiţiile de temperatură necesare păstrării alimentelor preparate;

– în cazul alimentelor gătite, asigurarea unei temperaturi de preparare de peste 70 grade Celsius;

– evitarea contactului între alimentele ne-preparate şi cele preparate;

– spălarea atentă a recipientelor în care se realizează prepararea alimentelor, înainte de fiecare masă;

– spălarea repetată a mâinilor, înainte de masă şi după utilizarea toaletei

– evitarea preparării alimentelor de către persoane care prezintă vreo leziune sau infecţie (panariţiu) la nivelul mâinilor/degetelor – în cazul în care acest lucru nu este posibil, trebuie folosit un pansament steril care să izoleze complet leziunea/infecţia de exterior şi se dublează cu o mănuşă de protecţie ;

– spălarea atentă a fructelor, zarzavaturilor şi verdeţurilor înainte de consumarea lor;

– păstrarea în condiţii de maximă igiena a tuturor suprafeţelor destinate preparării alimentelor;

– evitarea oricărui contact între alimentele destinate consumului şi insecte sau animale;

– folosirea doar a surselor de apă potabilă pentru preparea alimentelor şi consumul uman – o atenţie deosebită trebuie acordată apei folosite la prepararea alimentelor pentru copii;

– fierberea apei este obligatorie, în cazul în care exista îndoieli asupra calităţii surselor de apă potabile ce sunt folosite pentru consumul uman şi prepararea alimentelor;

– evitarea consumării alimentelor vândute de comercianţii ambulanţi care îşi desfăşoară activitatea în spaţii special amenajate, alimente precum îngheţată, prăjituri, produse de patiserie, hot-dog, mici, hamburger etc.;

– fierberea laptelui, în cazul în care acesta nu este pasteurizat.