Dr. Tudor Ciuhodaru, despre schimbarea orei: „În fiecare an mulți pacienţi ajung la urgențe cu o simptomatologie polimorfă” – VIDEO

Medicul ieșean și europarlamentarul Tudor Ciuhodaru a făcut un nou apel la renunțarea schimbării orei, la nivel european. Acesta și-a motivat care sunt riscurile și care este impactul asupra organismului uman.

„Vreau ca vocea cetățenilor să fie ascultată. Am inițiat un nou demers ce solicită renunțarea urgentă la schimbarea orei la nivel european. Sper ca și ceilalți europarlamentari să susțină acest proiect.
Trecem la ora de vară pentru ultima oară? Așa ar trebui pentru că am reușit ca renunțarea la schimbarea orei să fie votată în 2019 în Parlamentul European. Din păcate au trecut trei ani si nici Comisia și nici Consiliul nu au făcut nimic! Asta deși 84% din cei 4,6 milioane de cetățeni europeni care ne-au răspuns (!!! cel mai mare număr care au răspuns vreodată unei consultări publice) doresc ca acest demers să se concretizeze.

Stirile PROTV

Boala cu mortalitate de aproape 15%, care se transmite prin aer. „Simptomele seamănă în primele zile cu gripa”

RomaniaTV

CÂŞTIGĂTOR MASTERCHEF 2024. S-a rupt tradiţia, cum s-a luat premiul de 75.000 de euro. Scandal uriaş cu Bontea, Dumitrescu şi Scărlătescu

Procesele legislative prelungite nu pot reduce la tăcere vocile cetățenilor din UE. Majoritatea statelor membre au sprijinit încetarea schimbărilor sezoniere a orei (la reuniunea miniștrilor transporturilor de la Graz), dar au cerut Comisiei măcar evaluarea impactului și precizarea pașilor de urmat.

Motivațiile acestui demers sunt clare: 

1. 20% din populaţie suferă de probleme fizice sau mintale legate de schimbarea orei. Este vorba de multe ori de grupuri sociale vulnerabile, cum ar fi copiii, bătrânii şi bolnavii cronici.
2. 4,6 milioane de oameni au răspuns la consultarea publică pe acest subiect- cel mai mare număr întrunit vreodată la un demers legislativ.
3. Trei sferturi (76 %) dintre respondenți consideră că schimbarea orei de două ori pe an este o experiență „foarte negativă” sau „negativă”- prin impactul negativ asupra sănătății și lipsa economiilor la energie.

Până când acest demers devine realitate sunt 5 lucruri de făcut pentru a o depăși cu ușurință 

1. Planificarea corespunzătoare a activității.
2. Evitarea suprasolicitării datorată stimulentelor nervoase, substanţelor psihoactive sau situaţiilor conflictuale.
3. Nu e de neglijat petrecerea a cât mai mult timp în aer liber.
4. Și nici mișcarea, chiar sub forma unor simple plimbări.
5. Precum şi o alimentaţie bogată în fructe şi legume proaspete.

Ce riscăm

1. Majoritatea oamenilor se adaptează cu uşurință la schimbarea orei, modificările adaptive ale organismului făcându-se complet în circa cincisprezece zile.
2. Particularităţile fizice şi psihice individuale influenţează însă modul cum se realizează această adaptare.
3. Chiar dacă duminică vom dormi mai puțin cu o oră abia de luni se vor simţi efectele.
4. În fiecare an mulți pacienţi ajung la urgențe cu o simptomatologie polimorfă, mergând chiar până la agravarea sau decompensarea unor afecţiuni.
5. Unele pot fi chiar periculoase, precum creșterea riscului de infarct sau a celui de suicid. Mai exact:
a) riscul de infarct crește cu 5-10%, timp de trei zile după schimbarea orei. Sunt afectate în special persoanele tinere, active profesional;
b) totodată creşte riscul suicidar timp de două săptămâni de la modificarea orei, în special la depresivi şi la cei cu vulnerabilități psihoemoționale.
6. Modificarea orei de trezire duce la un stres la care organismul reacţionează prin creșterea activităţii sistemului nervos simpatic şi a nivelului citokinelor proinflamatorii determinând modificări:
a) cardiovasculare manifestate prin variaţii ale tensiunii arteriale şi variate tulburări de ritm cardiac;
b) neuropsihice: modificări ale calității somnului (insomnie, somnolenţă), astenie, apatie, anhedonie, agitaţie, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare şi memorie, cefalee, vertij, moficarea apetitului (inapetenţă sau bulimie), până la dereglări afective sezoniere şi ideaţie suicidară.
Atenție! Sub această simptomatologie se pot ascunde şi alte cauze şi de aceea este bine să fiţi evaluaţi corespunzător de către un medic pentru a nu omite un alt diagnostic.

Puțintică istorie 

1. 4,6 milioane de oameni au răspuns la o consultarea publică pe acest subiect, cel mai mare număr întrunit vreodată.
2. Din 1996, toți europenii își mută ceasurile cu o oră înainte în ultima duminică din martie și cu o oră înapoi în ultima duminică din octombrie.
3. Invocând faptul că se perturbă nejustificat populaţia şi că pierderile din diverse domenii socio-economice depăşesc câştigurile, unele ţări au renunţat deja la schimbarea orei de iarnă-vară sau nu au aplicat-o vreodată.
4. Şi în România a fost respinsă o iniţiativă legislativă ce prevedea acest lucru.
5. A început ca o glumă. Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă într-o satiră, în care menţiona că s-ar realiza o economie de lumânări prin folosirea luminii de dimineaţă a soarelui.
6. Ora de vară a fost prima dată propusă de un entomolog din Noua Zeelandă, George Vernon Hudson, în 1895 care a susţinut că ar avea nevoie de mai multă lumină pentru a studia insectele.
7. 110 ţări din întreaga lume folosesc astăzi acest mecanism.
8. În Europa, Islanda este singura ţară care nu foloseşte ora de vară. Rusia a început să aplice acest sistem din 1981, însă a renunţat după 20 de ani, pe motiv că nu vrea să streseze cetăţenii”, a spus medicul și europarlamentarul Tudor Ciuhodaru.