Dramă în familia unei studente de la UMF. Mama fetei s-a stins de sărbători: „Un suflet care avea nevoie încă atât de mult de ocrotirea aripilor iubitoare ale mamei” – FOTO

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Povestea cutremurătoare a unei tinere care este studentă la medicină îți va rupe sufletul în bucăți. Adrian Chelaru, preot de caritate la Spitalul de Neurochirurgie din Iași, a relatat pentru reporterii BZI cum a văzut suferința în ochii acestei fete care în perioada sărbătorilor de Crăciun și-a condus mama pe ultimul drum

Fata se afla doar în grija mamei. Aceasta a simțit că moartea este nemiloasă și nu ține cont de oamenii care rămân în urma celor pe care-i ia. Însă nu s-a gândit niciodată că îi va distruge sufletul chiar în perioada sărbătorilor de iarnă. De atunci, în fiecare an când se aproprie sărbătorile, își aduce aminte că este singură pe lume. Își vizitează mama la cimitir, acolo îi aduce flori și îi urează sărbători fericite. Deși Crăciunul este perioada în care familiile se reunesc și oamenii sunt mai fericiți, pentru această tânără lucrurile stau diferit. Este perioada în care ea trăiește cu amintirea mamei, cu cea a sărbătorilor fericite în familie, cu mirosul portocalelor și al bradului.

Imaginea care a rămas imprimată în mintea unui preot din Iași

Adrian Chelaru, preot de caritate la Spitalul de Neurochirurgie din Iași, a relatat pentru reporterii BZI cum a văzut suferința în ochii studentei la medicină

Preotul Adrian Chelaru a văzut-o când aceasta își conducea mama pe ultimul drum. Și-a dat seama că se va maturiza mult mai devreme și că lipsa femeii o va urmări toată viața.

„O tânără studentă la medicină, aflată doar în îngrijirea mamei, a condus-o pe ultimul drum la începutul Postului Crăciunului pe cea care i-a dăruit viață. Un suflet care avea nevoie încă atât de mult de ocrotirea aripilor iubitoare ale mamei, fiind nevoită să se maturizeze brusc, să facă față încercărilor vieții, purtând mereu înlăuntru dorul mamei plecate mult prea devreme”, a mărturisit preotul Adrian Chelaru, preot de caritate la Spitalul de Neurochirurgie Iași.

08:07, 07 Jul 2026

FOTO Copil de 4 ani, găsit fără suflare în casă! Mama, în vârstă de 32 de ai, acuzată de canibalism!

Singura cale prin care sufletul acestei fete, și nu numai, poate fi salvat este prin rugăciune și credință. Preotul descrie aceste două criterii ca fiin alinare, reazăm și medicament.

„Cândva, un bolnav pe care venisem să îl împărășesc și care era grav suferind, încât fața lui părea din ceară, mi-a spus că boala este bună, dar puțină, deși numai puțină nu era suferința lui. Boala nu alege după criterii de chestionar, nu ține cont de etnie, de vârstă, de profesie, e o încercare, aș putea spune chiar că este o cruce îngăduită de Dumnezeu pentru a ne sfinți, a reflecta asupra felului în care viețuim, pentru a îndrepta, fie chiar și în ultima clipă, un destin, de a ne aduna din risipire, de a fi atenți la esențial și, mai ales, asupra sensului vieții. Dincolo de amprenta fizică a suferinței, în noi se dă o luptă profundă, un rechizitoriu moral asupra șiragului de fapte care sunt fie scară spre cer, fie pietre de moară. Conștiința e cea care aprinde luminile de alarmă, se produce în interiorul nostru o larmă teribilă, toate farurile și sirenele până atunci adormite sau somnolente ale binelui și relației cu Dumnezeu încep să se activeze.

Un părinte, profesor Ioan Istrati, spunea că ateismul se termină în fața secției de terapie intensivă, acolo unde cineva drag nouă se zbate între viață și moarte ori chiar și cu noi în fața unei operații cu risc mare și în fața unui diagnostic crunt. Sunt oameni care se prăbușesc în fața acestui verdict al cancerului, dar sunt și dintre părinții Bisericii care numesc această boală ușă spre rai, ca-(î)n-cer. Rugăciunea e alinare, e reazem, e medicament. Mulți din cei care au conștientizat că s-au pierdut precum semințele aruncate între mărăcini fac efortul, adesea cu roade, de a începe să se roage. Rugăciunea aduce liniște, pace interioară, se aprind luminițe, la început cât niște licurici, dar ele au valoarea unor candele. Dumnezeu e mereu sensibil la eforturile noastre”, susține preotul Adrian Chelaru.

Sărbători mai triste pentru o tânără studentă la medicină

Singura cale prin care sufletul acestei fete, și nu numai, poate fi salvat este prin rugăciune și credință

Aceasta roagă semenii să fie mai atenți la suferința altor oameni. Pentru că nu se știe niciodată prin ce au trecut, ce le macină sufletul și ce gânduri nu-i lasă să doarmă noaptea.

„Să fie atenți la suferința semenilor, nu doar în zilele de sărbătoare, ci ca o practică spre a fi mai buni, să fie atenți la relația lor cu Dumnezeu, să fie atenți la cuvintele lor, căci cuvintele sunt foarte puternice și sunt o hrană și un medicament, să vegheze ca în ieslea adesea înghețată a inimilor noastre să îi facem loc lui Hristos să se nască, pentru că, odată cu El, legea talionului, a răzbunării, a devenit legea iertării, a milosteniei, a iubirii necondiționate a aproapelui și să ia aminte la cuvintele Sfântului Ap. Pavel despre «iubirea care nu cade», iubirea creștină, căci nu orice iubire e folositoare mântuirii, ci iubirea adevărată, curată, lucrătoare și ziditoare de suflet. Iubirea creștină desăvârșește, sfințește și îmbracă omul în lumina care, izvorând din Dumnezeu, e izvor și al sănătății”, adaugă preotul Adrian Chelaru, de la Spitalul de Neurochirurgie din Iași.