O propunere din al doilea pachet de măsuri fiscale, respectiv pensionarea magistraților la 65 de ani, ar trebui adoptată și aplicată cât mai repede, spun specialiștii în economie. Mai mult, această măsură ar trebui să fie adoptată din respect față de populația care muncește, susține economistul Dan Chirleșan, conf. univ. dr. în cadrul Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor (UAIC) Iași. Interviul cu specialistul care discută despre noile măsuri fiscale poate fi urmărit AICI
O propunere din al doilea pachet de măsuri fiscale, care ar trebui adoptată, este cea referitoare la creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani, respectiv 35 de ani de activitate, față de 25 de ani în prezent. Economistul Dan Chirleșan, conf. univ. dr. în cadrul Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor (UAIC) Iași, explică faptul că măsurile din al doilea pachet privind reducerea deficitului bugetar sunt obligatorii, mai ales dacă este vorba de pensionarea magistraților.
Magistrații din România se pensionează chiar și la 48 de ani
Specialistul Dan Chirleșan face comparații între magistrații din România și cei din alte state europene.
„Mulți oameni se întreabă: dacă eu, la 65 de ani, devin briliant, adică am parcurs etapa adolescentină a domeniului, am reușit să înțeleg cum funcționează domeniul de care mă ocup, fără să transmit ceea ce eu știu mai bine? Cred că magistrații devin și ei brilianți, odată cu trecerea timpului, odată cu acumularea de cunoștințe, a unor experiențe trăite în sălile de judecată. Sunt benefice în societatea în care trăiesc, odată cu înaintarea în vârstă. Asta vedem și în alte state europene. În state precum Franța sau Germania, vârsta de pensionare a magistraților este de la 65, la 70 de ani. De ce ai vrea să ieși la pensie, când ești aproape adolescentin? Doar ca să fii ignorant față de cei care te înconjoară? Crezi că, cu o valiză de bani și cu o vârstă foarte tânără, vei reuși să găsești echilibrul social într-o societate care se fragmentează? Crezi că o eventuală criză te va ocoli, dacă tu nu participi la construcția cetății? Eu opinez că sunt și printre magistrați persoane care și-ar dori o pensionare rapidă, o reîntoarcere pe diverse funcții, tot plătite de instituțiile de stat, după cum există și magistrați de bună credință care ar dori să arate ce au mai bun în ei, până când vârsta senectuții își spune cuvântul”, explică specialistul din Iași, care explică, într-o ediție anterioară BZI, ce se întâmplă cu creditele românilor, în contextul creșterii monedei euro.
Economistul Dan Chirleșan, despre pensionarea magistraților: „Aici, noi vorbim de o profundă lipsă de etică”
Specialistul explică faptul că modificarea vârstei de pensionare în rândul magistraților din România este o necesitate, dar și o chestiune de moralitate și etică.
„Populația ar trebui să înțeleagă că, la momentul actual, 90 la sută din magistrați, adică judecători și procurori, se pensionează la 48 de ani. Necesitatea creșterii vârstei efective de pensionare, apropiată de cea standard la 65 de ani, sau de cea pe care tinerii actuali vor trebui să o ducă până la 71 de ani, face ca reforma pensiilor speciale, în ansamblul sistemului bugetar, să fie o necesitate. Din ce bani sunt plătite aceste pensii speciale? Răspunsul e standard: din bani de la bugetul de stat. Știți că, la o pensie specială, contributivitatea reprezintă undeva la o treime din valoarea pensiei? Două treimi sunt bani pe care îi acoperim din redistribuiri de la bugetul de stat. Bugetul de stat din ce e alimentat? Din taxe, impozite și împrumuturi. Împrumuturile sunt forme de bani pe care îi aducem din viitor, îi consumăm în prezent, dar trebuie să-i rambursăm. De ce ar vrea un magistrat să îi plătească pensia specială copiii lui? Probabil pentru că copiii lui vor fi plătitori ai pensiilor speciale, ca și copiii altor români. Aici, noi vorbim de o profundă lipsă de etică. Dacă nu recunoaștem cauza reală a ruginei care macină România, a corupției, și ajungem la o lipsă de etică – croșetată între domeniul public și privat de la obiceiul firmelor care normalizează mita, doar pentru a obține contracte publice, și de la legea însăși ca sursă de corupție, prin complexitatea ambiguității și abordarea prin acordarea de putere discreționară a contractelor de către politicieni –, orice soluție am propune, nu va fi decât temporară, care va fi tăiată de la rădăcină în următorul ciclu electoral”, mai spune Dan Chirleșan.
Membrii consiliilor de administrație, dar și președinții acestora, ar putea rămâne fără salariile nesimțite, potrivit specialiștilor în economie.
Astfel, propunerea din al doilea pachet de măsuri fiscale, respectiv pensionarea magistraților la 65 de ani, ar trebui adoptată și aplicată cât mai repede.
Se pensionează atunci când le permite legea. Dacă se va modifica legea, unii vor alege să rămână în magistratură, alții, nu. Ce atâta discuție? Se va schimba legea, unii se vor retrage și se va face loc pentru alții, dispuși să facă meseria asta.