Efect de bumerang. BCE preconizează salarii și prețuri mari în următoarea perioadă

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Salariile din zona euro vor avea nevoie de ani de zile pentru a se ajusta la schimbarea condiţiilor economice, astfel încât ar putea exercita presiuni asupra inflaţiei mult timp după dispariţia şocurilor provocate de energie şi pandemie, a afirmat vineri economistul şef al Băncii Centrale Europene, Philip Lane, transmite Reuters, relatează Agerpres.

„Natura decalată a stabilirii salariilor face ca ajustarea salariilor nominale la creşterea cumulativă a costului vieţii să se desfăşoare timp de câţiva ani”, a explicat Lane, într-o postare pe blog.

„Aceasta înseamnă că, chiar după ce vor dispărea şocurile provocate de energie şi pandemie, majorarea salariilor va fi principalul motor de creştere a preţurilor în următorii ani”, susţine economistul şef al BCE.

Spirală salarii-preţuri greu de înfrânt, care ar putea forţa BCE să menţină mult timp ratele ridicate ale dobânzilor

Autorităţile au analizat cu atenţie în acest an evoluţia salariilor, din cauza temerilor că firmele ar putea fi forţate să majoreze compensaţiile, pentru a atenua efectele inflaţiei ridicate, declanşând o spirală salarii-preţuri greu de înfrânt, care ar putea forţa BCE să menţină mult timp ratele ridicate ale dobânzilor.

De asemenea, economistul şef al Băncii Centrale Europene, Philip Lane, a avertizat asupra interpretării excesive a datelor privind inflaţia de bază, care ar putea fi denaturate de şocul economic neobişnuit, provocat de energie şi de pandemie.

Spiralele salarii-preţuri susţinute sunt rare la nivel istoric

Într-un raport publicat recent de Fondul Monetar Internaţional (FMI), se arată că spiralele salarii-preţuri susţinute sunt rare la nivel istoric, iar recentele majorări de dobânzi de către băncile centrale vor ajuta probabil ca aşteptările inflaţioniste ridicate să nu se agraveze.

Dinamicile creşterilor de salarii şi preţuri în 2020 şi 2021 au fost determinate de şocurile „neobişnuit de ridicate” provocate de pandemia de COVID-19, spre deosebire de episoadele din trecut, provocate de evoluţiile economice mai convenţionale, se arată în raport.