Eveniment-Social

Ele sunt cele mai bine păzite piese de îmbrăcăminte din Iași! Sunt de colecție și fac parte din vestimentația unui grup restrâns de femei și bărbați – GALERIE FOTO EXCLUSIV

Publicat: 11 mai 2021
Imagine de sus cu Palatul Culturii din Iași, spre zona Palas Iași
Portul popular din zona Moldovei are un caracter unitar din punct de vedere stilistic cu unele diferențe zonale: există un costum propriu, împământenit de sute de ani, specific populației sedentare a Moldovei și un costum specific adus de populațiile venite (cazul ceangăilor și al huțulilor), care, chiar dacă nu se diferențiază foarte mult sub raportul pieselor vestimentare, totuși, este diferit sub raport cromatic. Asemenea costume se află în colecția exclusivă a Muzeului de Etnografie al Moldovei Iași

Cu siguranță, despre aceste costume unice din Iași se poate spune că sunt cele mai bine păzite! Toate sunt de colecție, adevărate bijuterii, care fac parte din vestimentația unui grup restrâns de femei sau de bărbați. Dincolo de valoarea lor, în bani, ce se ridică la câteva mii de lei, ele fac parte dintr-un tezaur inestimabil. Asemenea exemplare se află în patrimoniul exclusiv de la Muzeul de Etnografie al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași

În patrimoniul exclusiv de la Muzeul de Etnografie al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” (CMNM) Iași se află și o serie de exemplare tradiționale, adevărate bijuterii vestimentare. Toate sunt de colecție, adevărate exemplare care fac parte din vestimentația unui grup restrâns de femei. Dincolo de valoarea lor, în bani, ce se ridică la câteva mii de lei, ele fac parte dintr-un tezaur inestimabil. Portul popular din zona Moldovei are un caracter unitar din punct de vedere stilistic, cu unele diferențe zonale: există un costum propriu, împământenit de sute de ani, specific populației sedentare a Moldovei și un costum specific adus de populațiile venite (cazul ceangăilor și al huțulilor), care, chiar dacă nu se diferențiază foarte mult sub raportul pieselor vestimentare, totuși, este diferit sub raport cromatic.

Costume femeiești specifice zonei montane din colecția Muzeului Etnografic al Moldovei

 

Pe acest plan, reporterii Cotidianului „BZI” au apelat la Ovidiu Focșa, muzeogaf în cadrul Muzeului de Etnografie al Moldovei din cadrul CMNM Iași, pentru a oferi detalii de specialitate legate de portul popular. „Din colecția Muzeului Etnografic al Moldovei am ales costume femeiești specifice zonei montane (zona Arbore – Suceava și zona Vrancea), în care specifică este cămașa încrețită la gât de tip carpatic, numită și cămașa dacică, cu altiță separată sau cu mânecă de-a-ntregul.

O altă piesă de îmbrăcăminte din portul femeilor era catrința – piesă de port de formă dreptunghiulară, ce acoperă corpul de la brâu în jos, confecționată din țesătură de lână. La mijloc, talia era încinsă cu o cingătoare (brâu și bârneață), țesută de asemenea din lână, pe cap purtau o maramă sau o pânzătură – ștergar, iar în picioare, opinci – încălțăminte de lucru și ciubote, ghete ori pantofi, încălțăminte de sărbătoare. La gât, fetele tinere purtau podoabe: gherdane, mărgele, mai rar salbe. Ocazional aveau și o traistă pe umăr”, arată Ovidiu Focșa. Acesta continuă și mai detaliază”.

„Al treilea tip de costum femeiesc prezentat este din zona etnografică Iași, îl putem încadra în tipul de costum specific zonelor colinare și de șes. Aparține începutului de secol XX și distingem: cămașa cu mânecă din umăr și fustă. Cămașa este lucrată din bumbac, este încrețită la gât, decorul mânecii fiind format din altiță cu motive fitomorfe. Pe mânecă apar dispuse simetric motive florale stilizate. Fusta are croială largă, este plisată și prezintă bată. La poale este lucrată cu alesătură de mână și are o bată de catifea neagră. Este din lână și bumbac. La mijloc, costumul este strâns cu o bârneață din lână și mărgele, iar pe cap se află un ștergar lucrat din borangic și bumbac alb cu alesătură de mână în cromatică albă”, spune Ovidiu Focșa.

Care era moda, la costume, pentru bărbații din Moldova, acum peste un secol

 

De asemenea, costumul bărbătesc din Moldova este format din: cămașă, ițari, brâu, la munte apare și cheptarul sau bondița, pălărie sau căciulă, încălțăminte: opinci, cizme, ghete „Cămașa este lungă, de-a-ntregul, croită dintr-o bucată, lungă până la genunchi, mânecă largă prinsă de umăr. De obicei, cămașa bărbătească nu prezintă foarte multe elemente de decor, dar poate avea, cum este cazul de față, și ornamente realizate prin brodare cu aplicații de mărgele și paiete, dispunerea lor fiind pe guler, la gură, umăr, manșetă și poale. Ițarii – pantaloni strânși pe picior, puteau fi creți, cunoscuți drept ițari într-o 101 de creți sau drepți, erau din lână – iarna și bumbac – vara”, mai declară Ovidiu Focșa, muzeograf.

Urmează brâul – din lână, de formă dreptunghiulară, mai îngust sau mai lat, era lung de aproximativ 3 metri, se înfășura în jurul taliei. În zona Iași – Vaslui, brâul era lat, de până la 50 de centimetri, fiind țesut cu motive geometrice.

„Pălăria era din fetru, de formă cilindrică, culoare maro, de obicei se cumpărau de la târg. Bundița – din piei brumării de miel, este piesa reprezentativă pentru portul din Moldova, era purtată atât de femei, cât și de bărbați, mai ales în zona de munte, uneori se purta chiar pe sub cojoc sau suman. Căciula de cârlan – purtată în sezonul rece, element de referință în portul bărbătesc, indică statutul social, fiind din blană neagră sau brumărie de miel sau cârlan. Căciula se purta diferit, cea din imagine este căciula ciobănească purtată cu vârful drept în sus”, concluzionează Ovidiu Focșa de la Muzeul Etnografic al Moldovei.

În prezent, Muzeul Etnografic al Moldovei prezintă două expoziții temporare, principale publicului

În prezent, Muzeul Etnografic al Moldovei, de la Palatul Culturii, din Iași, prezintă două expoziții
temporare principale: „Sărbătoarea în sat. Spiritualitate și artă” și „Cotidianul țărănesc. Inventivitate și pragmatism”. Acestea surprind cele două coordonate fundamentale din viața civilizației arhaice românești: sărbătorescul și cotidianul. Expozițiile creează pentru publicul vizitator o legătură științifică, artistică și spirituală cu o lume arhaică aflată într-un accentuat și îngrijorător proces de disoluție. De asemenea, la Muzeul Etnografic al Moldovei sunt evidențiate și secvențe cu nunți tradiționale țărănești din Iași.

Istoricul Muzeului Etnografic al Moldovei, de la Palatul Culturii, din Iași

Muzeul Etnografic al Moldovei, de la Palatul Culturii, din Iași, a fost întemeiat în anul 1943. Sarcina de organizare a colecțiilor muzeale i-a revenit conferențiarului Ion Chelcea, numit de către Rectoratul Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC), din Iași, la Catedra de Etnografie. Ion Chelcea, format la Școala etnografică clujeană, era considerat, în acel moment, etnograful cel mai indicat pentru organizarea viitorului Muzeu Etnografic al Moldovei, instituție care lipsise până atunci Iașului. În 1943 se fac primele donații, cea mai importantă fiind a magistratului ieșean Iuliu Pascu, formată din 340 de obiecte – țesături, scoarțe, port popular, ceramică și obiecte de lemn.

Renumitul folclorist Artur Gorovei, care înființase, în anul 1892, la Fălticeni, revista „Șezătoarea”, donează muzeului ieșean biblioteca sa de specialitate, însumând aproximativ 500 de volume, cărți și reviste, cu rugămintea ca, după moartea sa, biblioteca să-i poarte numele. În prima formulă, Muzeul Etnografic al Moldovei era, de fapt, o colecție etnografică dublată de o valoroasă bibliotecă și exista doar „cu numele”, fiind reprezentat prin directorul său onorific, Ion Chelcea, fără personal, fără local și fără o subvenție sau buget care să-i permită achiziționarea de obiecte.




Adauga un comentariu