Endometrioza, legata de o anomalie de ADN

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Endometrioza, legata de o anomalie de ADN. Femeile cu endometrioza pot prezenta diferite modificari genetice si chimice ale celulelor uterine, care pot fi influentate de fluctuatiile hormonale in comparatie cu cele care nu au aceasta afectiune, constata noi cercetari.

Endometrioza este o boala cronica si dureroasa, care afecteaza o femeie din 10. Afectiunea apare atunci cand tesutul care creste in mod normal in interiorul uterului – endometrul – incepe sa creasca in alte locuri, cel mai frecvent pe ovaree si trompe uterine, potrivit Clinicii Mayo. Cauza sa exacta nu este cunoscuta, iar tratamentele au diferite grade de succes.

Pentru a determina modul in care endometrioza poate influenta proprietatile genetice ale unui individ, cercetatorii au comparat metilarea ADN atat in ​​celulele uterine, cat si in alte parti ale corpului. Metilarea ADN-ului este legarea compusilor sau gruparilor metil la ADN si poate modifica activitatea genelor si poate contribui la procese importante in corp, inclusiv dezvoltarea embrionara si oprirea „anumitor semnale genice”, noteaza Nature. Metilarea a fost comparata atat la femeile cu endometrioza, cat si la cele fara tulburari ginecologice.

Endometrioza, legata de o anomalie de ADN

Se stie ca anumiti hormoni regleaza genele din tesuturile selectate, inclusiv mucoasa uterului. Cercetatorii au analizat de asemenea modul in care tiparele de metilare si functia genelor au raspuns la doi hormoni importanti pentru sistemul reproducator feminin: progesteron si o forma de estrogen cunoscut sub numele de estradiol. Subiectilor de testare li s-a administrat fiecare hormon independent si din nou in combinatie.

Regiunile metilate ale celulelor uterine au aratat ca variaza in functie de stadiul de severitate al endometriozei – starea este evaluata in patru etape, de la usoare la severe. S-a aratat, de asemenea, ca metilarea ADN si functionarea genelor raspund diferit atunci cand au fost expuse la hormoni, atat individual, cat si atunci cand au fost administrati in doze combinate. Deoarece tipul de metilare variaza in functie de stadiul endometriozei, autorii studiului concluzioneaza ca pot exista doua subtipuri ale bolii si nu doar grade.

Desi cercetatorii noteaza marimea mica a esantionului ca fiind o limitare, ei adauga ca rezultatele dezvaluie raspunsuri unice si anomalii preexistente la femeile cu endometrioza si pot ajuta la formarea viitoarelor terapii si tratamente.