Conform mai multor legende, există anumite blesteme în moliftele Sfântului Vasile. Rugăciunile de exorcizare au făcut parte din viața liturgică a Bisericii încă din primele veacuri.
Blestemele Sfântului Vasile. De-a lungul timpului, Biserica a simțit nevoia să precizeze clar când și cum pot fi folosite aceste rugăciuni, tocmai pentru a evita confuziile, abuzurile sau interpretările greșite. Exorcismele rostite la Sfântul Botez, rânduielile pentru locuri considerate tulburate și, mai ales, Moliftele Sfântului Vasile cel Mare se înscriu într-un cadru liturgic strict, care presupune o pregătire trupească și sufletească riguroasă.
Există blestemele Sfântului Vasile?
În tradiția ortodoxă există un consens larg potrivit căruia Moliftele Sfântului Vasile nu pot fi citite oricând și de oricine. Ele sunt rezervate preoților cu experiență duhovnicească, după perioade de post, rugăciune, spovedanie și împărtășire, iar aceeași exigență se aplică și celor pentru care sunt rostite. Din aceste motive, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în anul 2011, ca aceste molifte să nu fie citite public în ziua de 1 ianuarie, considerând nepotrivită asocierea lor cu o perioadă lipsită de post, precum intervalul dintre Crăciun și Bobotează. Decizia nu a vizat diminuarea importanței acestor rugăciuni, ci protejarea sensului lor profund.
Una dintre cele mai frecvente confuzii legate de Moliftele Sfântului Vasile este eticheta de „blesteme” care li s-a atașat în limbajul popular. O analiză atentă a limbajului biblic și liturgic arată însă că această denumire este improprie. În Sfânta Scriptură, ideea de blestem este asociată în principal cu consecințele neascultării de Dumnezeu și cu o stare de ruptură asumată sau provocată de om. În același timp, mesajul central al Noului Testament respinge blestemarea aproapelui și pune accent pe binecuvântare, iertare și iubirea vrăjmașilor. Chiar și acolo unde apare un limbaj dur, acesta este mai degrabă o constatare a unei stări spirituale decât un act de condamnare arbitrară.
Ce sunt Moliftele Sfântului Vasile?
În cazul Molitfelor, problema apare la nivelul traducerii. Termenii grecești care stau la baza textului liturgic nu trimit la ideea de blestem, ci la aceea de jurământ, constrângere sau poruncă rostită în numele lui Dumnezeu. Verbul folosit desemnează actul de a obliga pe cineva să se supună unei autorități superioare, nu de a-l osândi. În acest context, exorcismul nu este o invocare a răului asupra cuiva, ci o confruntare directă cu acesta, prin puterea lui Dumnezeu, în vederea alungării lui.
Tradițiile liturgice greacă și slavonă confirmă această interpretare, folosind termeni care exprimă interdicția, oprirea sau mustrarea, nu blestemarea propriu-zisă. Limbajul este unul juridic și duhovnicesc deopotrivă, marcând faptul că răul nu mai are drept de ședere acolo unde este chemat numele lui Dumnezeu. Astfel, Moliftele Sfântului Vasile trebuie înțelese ca rugăciuni de eliberare și restaurare, nu ca formule de condamnare.
Eticheta de „blesteme” aplicată acestor rugăciuni este rezultatul unei traduceri și al unei receptări incomplete. În realitatea lor teologică și liturgică, ele exprimă autoritatea credinței, seriozitatea luptei duhovnicești și responsabilitatea cu care Biserica se raportează la suferința omului. Tocmai de aceea, ele cer discernământ, pregătire și respect, fiind departe de orice formă de senzațional sau practică magică.