Economic Local

Evoluția internetului în România și modul în care acesta ne-a influențat viața cotidiană

Publicat: 17 iun. 2021
În 2021, utilizatorii nu ştiu cum sună ţiuitul modemului dial-up și sunt foarte deranjaţi dacă WiFi-ul nu merge la viteză maximă într-un bar sau într-un autobuz sau dacă reţeaua 4G accesată de pe smartphone are conexiune slabă la metrou

În 2021, utilizatorii nu ştiu cum sună ţiuitul modemului dial-up și sunt foarte deranjaţi dacă WiFi-ul nu merge la viteză maximă într-un bar sau într-un autobuz sau dacă reţeaua 4G accesată de pe smartphone are conexiune slabă la metrou. România a ajuns în 22 ani să fie pe lista ţărilor cu cel mai rapid şi mai ieftin Internet din lume, dar lumea încă este nemulțumită.

Primele reţele de computere au fost proiecte ale armatei americane, în anii ’60. ARPANET era reţeaua despre care se spunea că ar rezista şi unui atac nuclear. Ulterior, ideea a fost folosită de universităţi pentru diverse programe. Reţeaua era formată dintr-un IMP (Interface Message Processor), un sistem de computere mici interconectate.

După lansarea din 1969, evoluţia nu a fost una rapidă. În 1974, din acel sistem făcau parte doar 46 de computer, iar în 1981 doar 213. La momentul respectiv, conectarea unui nou computer putea să dureze si până la 20 zile.

Adevărata revoluţie a fost adusă unirea reţelelor locale şi de crearea Internetului. Totul s-a întâmplat între anii 1973 şi 1990. Debutul a fost legat de apariţia IP-ului. Numele de Internet este – de fapt – o prescurtare de la „Internetworking”.

În 2015 nu ne puteam imagina viaţa fără o conexiune permanentă la Internet şi omenirea se mândrea cu reţeaua care nu era legată doar de pământ, ci ea ajunsese pe orbita Terrei. Astfel, astronauţii aflaţi pe Staţia Spaţială Internaţională puteau să folosească computerele pentru a discuta cu cei dragi aflaţi pe Pământ.

În momentul de faţă, România se poate lauda cu o viteză de conectare foarte mare. Într-un clasament publicat de netindex.com, ţara noastră se afla pe locul 5 din 200. Viteza Internetului din Rpmânia este depășită doar de ţări ca Singapore, Japonia sau Hong Kong.

Totodată, costul pentru o conexiune la internet în România este mult mai mic decât în multe ţări. 2014 a adus conexiuni care, până în 1994, păreau de necrezut. Acum, un smartphone poate să beneficieze de o conexiune rapidă într-o reţea 4G chiar şi la metrou, iar – din 2020 – unii utilizatori pot beneficia chiar de conexiune 5G.

Cu toții ne dorim să avem acces la informații, la tot felul de servicii practice, iar internetului asta a făcut. A facilitat creșterea vitezei de propagare a informațiilor, a dezvoltat comunicare între oameni și între companii, a dus la dezvoltarea diferitelor servicii ușor de accesat indiferent de zona de domiciliu.

În 2020, în România, peste trei sferturi din totalul gospodăriilor, în procentaj de peste 78%, aveau acces la reţeaua de internet de acasă. Proporţia persoanelor cu vârste între 16 şi 74 ani care au folosit vreodată internetul a fost de 85.9%, iar din totalul gospodăriilor cu acces la internet, 84.4% făceau parte din mediul urban, iar 69.7% din mediul rural.

În profil teritorial, conectivitatea la internet a fost mai răspândită în locuințele din Bucureşti-Ilfov (peste 8 din 9 gospodării), urmată de regiunile din Vest (84.9%) şi Nord-Vest (81.9%). Cele mai mici ponderi au fost în regiunile Sud-Est (72.4%), Nord-Est (73.6%) şi Sud-Muntenia (74.3%).

Datele INS evidenţiază și tipurile de conexiune folosite la accesarea internetului de acasă. Acestea au fost: 77.5% conexiuni de bandă largă fixe, 66,3% conexiunile broadband mobile şi 13.6 % de conexiunile narrowband. Dintre utilizatori, 8 din 10 foloseau internetul zilnic sau aproape zilnic.

Proporţia bărbaţilor care folosesc sau au folosit vreodată internetul este puţin mai mare decât cea a femeilor, respectiv 87% faţă de 84.9%. De asemenea, anul trecut, ponderea persoanelor din grupa de vârstă 16 – 34 ani care au utilizat Internetul a fost de 96.6%, în timp ce ponderea persoanelor din grupa de vârstă cuprinsă între 55 şi 74 ani a fost de 65.4%.

În România, aproximativ 60% dintre utilizatorii de internet cu vârsta peste 18 ani joacă jocuri online, potrivit unui studiu realizat de Starcom MediaVest Group.

Mulți dintre utilizatorii care aleg să joace online aleg live casino. Majoritatea cazinourilor au grafică extraordinară și o mare selecție de jocuri de cazino de calitate, precum și software de aparate jocuri de noroc de renume mondial. Acestea sunt clasificate în funcție de disponibilitatea serviciului pentru clienți, onestitatea sistemului bancar sau după securitatea metodelor de plată. Un exemplu perfect ar putea fi cazinoul 888.

De la domeniul utilităţilor, până la cel telecom, există o varietate de facturi ce pot fi achitate online sau chiar taxe și impozite, de oriunde din lume. Nu trebuie să vă prezentați la un punct de plată situat în țara unde este emisă factura. Dacă vă place să achiziționați produse online vă puteți cumpăra haine, încălțaminte, accesorii, electrocasnice sau bunuri pentru casă.

Dacă sunteți pasionați de citit, este atât de simplu să îți pui în coș cărțile preferate, să prinzi cele mai bune oferte și reduceri, să completezi adresa de livrare, sa pui cardul și să te bucuri de lecturile preferate. De asemenea, tot cu ajutorul internetului poți cumpăra bilete la cinema, poți da comandă de mâncare sau, de ce nu, poți achiziționa vacanța visurilor tale. În 2021, cerul este limita în ceea ce privește cumpărăturile online, plata taxelor și a facturilor sau achiziția diverselor produse.

Este ușor să intrați pe internet și să descoperiți un cazinou online, dar lucrurile nu sunt chiar așa de simple. Nu toți operatorii sunt licențiați să ofere jocuri de noroc online. Trebuie să analizați atent ofertă și să nu vă grăbiți să depuneți bani sau să completați informații personale, deoarece este posibil să fiți înșelați. Întotdeauna verificați site-ul înainte să decideți să jucați pe bani reali.





Adauga un comentariu