România rămâne cu un guvern interimar după ce Cabinetul propus de Adrian Veștea nu a reușit să obțină votul de încredere al Parlamentului. Deși premierul desemnat și susținătorii săi mizau pe o majoritate suficientă pentru învestire, rezultatul final a fost mult sub așteptări. Din cele 233 de voturi necesare pentru validarea noului Executiv, guvernul a primit doar 189.
Guvernul Veștea a fost respins în Parlament. Cine a trădat
Ședința decisivă a avut loc după o zi întreagă de audieri ale miniștrilor propuși și dezbateri în Parlament. Potrivit rezultatului oficial prezentat după încheierea votului secret cu bile, din totalul de 464 de parlamentari au fost prezenți 287.
Au fost exprimate 212 voturi, dintre care 189 de voturi pentru și 23 de voturi împotrivă.
Cabinetul avea nevoie de minimum 233 de voturi pentru a fi învestit, astfel că propunerea a fost respinsă.
În urma acestui rezultat, România continuă să fie condusă de un executiv interimar, iar procedura de desemnare a unui nou premier trebuie reluată.
Un rol important în rezultatul final l-a avut decizia AUR de a nu acorda sprijin Cabinetului Veștea. Liderul partidului, George Simion, a anunțat în plen că nu își obligă colegii să voteze într-un anumit fel, însă el și parlamentarii care îi împărtășesc poziția au părăsit sala înainte de vot.
După ieșirea din plen, Simion a transmis un mesaj scurt pe rețelele sociale: „Guvernul Veștea/Nicușor a picat la vot.”
De asemenea, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a susținut că actuala criză politică este departe de a se încheia.
„Criza politică este mult mai amplă decât a anticipat-o oricine și va rămâne până în 2028 sau până la alegerile anticipate, care sunt mai aproape decât oricând”, a declarat acesta.
Adrian Veștea: „Va fi o perioadă de neliniște și nesiguranță pentru români”
La scurt timp după anunțarea rezultatului, Adrian Veștea a susținut prima declarație publică. Premierul desemnat a spus că a acceptat candidatura din dorința de a contribui la stabilitatea țării și și-a exprimat regretul că proiectul său nu a primit susținerea necesară.
„Am venit cu bune intenții dintr-o funcție aleasă câștigată uninominal, am considerat că e necesar să răspund la provocare, îmi pare rău că nu s-a putut. Va fi o perioadă de neliniște și nesiguranță pentru români. Cred că e de datoria celor care vor fi nominalizați să aibă o discuție normală cu toate partidele. Nu le-am promis celor cu care am negociat decât că voi sta permanent la discuții și vom prelua ideile bune. E decizia lor, fiecare are dreptul să se manifeste, eu știu că mi-am făcut datoria”, a spus Adrian Veștea.
Ulterior, Veștea a publicat și un mesaj în care a precizat că respectă votul Parlamentului.
„Votul de astăzi nu a fost cel pe care l-am sperat pentru România. Dar votul este suveran și îl respect. Nu am cerut această poziție pentru o funcție, ci am acceptat-o pentru că țara are nevoie de stabilitate, nu de blocaj. Asta rămâne valabil indiferent de rezultatul de azi”, a mai spus acesta.
PSD și PNL își împart acuzațiile
După căderea guvernului, liderii principalelor partide au început schimbul de acuzații. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a exclus varianta susținerii unui executiv minoritar format din PNL, USR și UDMR.
„Partidul Social Democrat nu va vota un guvern minoritar PNL-USR-UDMR. Asta, ca să fie clar. Dacă, urmare a consultărilor de la Cotroceni, președintele va acorda Partidului Social Democrat acest mandat, o să vedem în ce formulă o să venim în fața Parlamentului, dar vă mai spun o dată, Partidul Social Democrat nu fuge de această responsabilitate”, a spus Sorin Grindeanu.
De cealaltă parte, reprezentanții PNL au criticat atât formula guvernamentală, cât și parlamentarii care au susținut-o.
„Eu cred că Sorin Grindeanu, care este unul dintre marii responsabili ai acestei crize, trebuie să își revizuiască atitudinea și cred că o demisie de onoare se impune. Foștii mei colegi, care astăzi au fost în Parlament și i-a văzut o țară întreagă, nu mai pot să dea ochii cu alegătorii liberali. Partidul Național Liberal nu îi mai dorește pe acești oameni, care au trădat încrederea alegătorilor noștri”, a afirmat Robert Sighiartău.
Ce urmează după respingerea Cabinetului
În urma eșecului din Parlament, președintele României trebuie să reia consultările cu partidele parlamentare și să desemneze un nou candidat pentru funcția de premier.
Mai multe variante sunt deja discutate în spațiul politic. Liderii PSD susțin că partidul este pregătit să își asume formarea unui nou executiv, în timp ce reprezentanții PNL și USR propun un guvern minoritar sprijinit printr-un acord politic limitat în timp.
Până la formarea unei noi majorități și la votarea unui nou cabinet, România va fi condusă în continuare de guvernul interimar. În același timp, tensiunile dintre partide rămân ridicate, iar negocierile care urmează vor fi decisive pentru stabilitatea politică din perioada următoare.