Ieșenii sunt tot mai înspăimântați pentru propriile vieți. Teama față de infecția cu coronavirus le provoacă atacuri de panică, anxietate și chiar depresie. „După pandemia COVID-19 vor apărea mai multe cazuri de tulburări psihice”

Recuperarea psihologică este un pas la fel de important pentru pacienții care au fost vindecați de boala COVID-19. Numeroși ieșeni ajung la medic după ce au suferit atacuri de panică. Persoanele care au o structură emoțională mai fragilă trebuie să fie atente la informațiile pe care le preiau din jur și să își mențină relațiile sociale chiar și în acestă perioadă de pandemie COVID-19

Pandemia COVID-19 a debutat în urmă cu 10 luni, timp în care mii de ieșeni s-au infectat cu o formă mai ușoară sau mai gravă a virusului. Stările pacienților sunt diferite, spun medicii, de la simpla neliniște, tensiune interioară, disconfort, până la palpitații, transpirație, senzație de sufocare și tot ceea ce ține de stările specifice unui atac de panică. Lucrurile pot lua însă o întorsătură dramatică, pentru că o persoană care trece prin astfel de episoade crede că îi este pusă viața în pericol și atunci ajunge de urgență la spital.

RomaniaTV

Mihai Trăistariu, dezvăluiri despre relația cu Ioana Ignat. De ce a fost părăsit: Ne plăcea să facem dragoste în fiecare dimineaţă

Observatornews.ro

Un aliment nesănătos consumat de români în cantităţi mari s-a scumpit cel mai mult. Cutia costă acum 13 lei

Debutul brusc, durata de 10-15 până la 30 de minute a unui astfel de episod la persoanele care nu au afecțiuni cardiovasculare sau alte probleme de sănătate indică faptul că au avut un atac de panică. O discuție cu medicul specialist psihiatru este foarte benefică, astfel pot găsi ulterior cele mai bune și adecvate metode de a depăși aceste momente.

Ieșenii au ajuns la medic cu atacuri de panică din cauza COVID-19

Efectele pandemiei COVID-19 se resimt și la nivel psihologic în rândul oamenilor. Ieșenii au mers la medic cu stări de anxietate, după episoade de atacuri de panică, și au povestit că se tem că se vor îmbolnăvi de COVID-19. Ulterior, o parte dintre acești pacienți, spun medicii, chiar au fost confirmați pozitiv cu noul tip de virus.

„Sunt o serie de pacienți care prezintă stări anxioase sau chiar atacuri de panică. Motivul este teama că se vor infecta cu coronavirus și că vor ajunge la spital. Neașteptat este faptul că o parte dintre ei chiar s-au infectat cu coronavirus și au fost puși în situația de a trece prin boală. Simptomele variază. O parte au frica de coronavirus și de efectele acestei pandemii în anumite limite, iar alții sunt de-a dreptul terifiați. Impactul mai mare este dat de informațiile negative exagerate pe care ei le preiau în mod sistematic. Persoanele care au o predispoziție sau o structură emoțională mai labilă, mai fragilă, pot face un atac de panică sau pot avea chiar depresie”, spune dr. Ovidiu Alexinschi, medic primar psihiatru.

De la atacuri de panică la depresie, efectele pandemiei COVID-19 își pun amprenta în viețile ieșenilor

Mii de ieșenii s-au infectat cu coronavirus în ultimele zece luni. Unii au văzut partea mai urâtă a acestei boli și nu le-a fost deloc ușor. Depășirea unui episod al infecției cu SARS-CoV-2, dar și schimbarea bruscă a stilului de viață care s-a prelungit deja pentru aproape un an își pun amprenta în viața tuturor.

„Pe de altă parte sunt și pacienții care s-au tratat de boala COVID-19 și care prezintă o serie de stări de anxietate, de agitație, cu atacuri de panică și chiar depresie. Nu e atât de simplu și în mod clar sunt persoane care au văzut partea cea mai întunecată a acestei pandemii odată ce s-au și infectat. Cert este că persoanele răspund la tratament în urma unui episod depresiv sau a unei tulburări anxioase. Izolarea, singurătatea, tot ceea ce înseamnă o formă de excluziune, cresc gradul de anxietate și modul în care percep realitatea, informațiile noi, dar și socializarea. Cei care au luat distanță, s-au retras și nu mai comunică acum așa cum obișnuiau, încep să înțeleagă altfel realitatea înconjurătoare. Conform studiilor, cu cât această pandemie durează mai mult, cu atât mai grave vor fi efectele, tulburările psihice vor fi mai frecvente”, adaugă medicul ieșean.

Ieșenii recurg la substanțe dăunătoare încercând să iasă din impas

Recuperarea psihologică este posibilă. În mod sigur, toți pacienții care ajung cu atacuri de panică, anxietate și depresie răspund pozitiv la tratament. Medicii trag însă un semnal de alarmă pentru cei care apelează la substanțe dăunătoare sănătății cu gândul că îi vor ajuta să treacă cu ușurință de stresul din această perioadă. Alcoolul sau tutunul pot agrava și mai mult stările de anxietate și depresia.

„Din fericire, aceste cazuri nu sunt foarte grave, iar pacienții răspund la tratament. Sunt cei care vin poate doar să se informeze dacă este normal să simtă această frică, dar sunt și cei care amplifică această stare. Cei din urmă recurg la izolare, nu mai ies din casă, caută obsesiv informații care să le întărească convingerile. Depinde de cum este privită infecția cu coronavirus, pentru că dacă are capacitate de a te indisponibiliza din punct de vedere al modului în care funcționezi, atunci frica este mai accentuată. Sunt și cei care recurg la substanțe, la alcool, tutun, care cred că vor fi mai relaxați, nu fac decât să perpetueze și să accentueze stările anxioase sau depresive”, explică dr. Ovidiu Alexinschi.

Izolarea totală și lipsa relaționării nu sunt o soluție

În ultimele luni, persoane de toate vârstele au resimțit efectele pandemiei COVID-19. Cu toții au rămas afectați de faptul că, mai mult ca niciodată, au fost la distanță de colegii de școală sau de muncă, de prieteni și unii chiar de familie. Pentru a depăși această perioadă, medicii recomandă să ne concentrăm pe activități diverse și relaxante.

„Lipsa conexiunilor sociale și coeziunea cu alți prieteni și colegi nu se mai întâmplă, nici ieșirile la teatru, la cinema, la spectacole și alte evenimente artistice, ceea ce poate avea urmări. Trebuie să suplinim această lipsă și să ne găsim alte activități, pasiuni care se pot realiza în condiții de siguranță și de distanțare. Sunt sfaturi și recomandări simple. Activitățile trebuie să varieze, pasiunile și hobby-urile pe care din cauza vieții tumultoase nu le-au putut face înainte, pot să fie urmate în această perioadă. Foarte importantă este relaționarea, contactele trebuie să continuăm să le păstrăm pentru că sunt modalități care ne permit o distanțare de siguranță. Acum trebuie să vedem și perspectiva pozitivă dată de vaccinarea anti-COVID-19”, încheie medicul primar psihiatru.