România pare să fi intrat oficial în perioada în care austeritatea se vinde ca reformă, iar sărăcia e prezentată drept responsabilitate fiscală. După întâlnirea de la Palatul Victoria dintre premierul Ilie Bolojan și delegația FMI condusă de Joong Shik Kang, devine tot mai clar: planul este să strângem cureaua și mai tare, chiar dacă economia gafaie. Și totul, sub acoperirea elegantă a „reformelor structurale”.
Ilie Bolojan, cu FMI la masă!
FMI a transmis sec: ajustările bugetare trebuie să continue până în 2027, chiar și după ce se vor implementa măsurile actuale. Traducere? Tăieri, taxe, plafonări și amânări de investiții, toate prezentate ca „decizii grele, dar necesare”. Iar Bolojan pare mai preocupat să arate că e „elevul model” în fața străinilor decât să apere interesele românilor care-l plătesc din bani publici.
Guvernul a declarat că FMI „sprijină pachetele de austeritate” deja implementate, adică acele măsuri care au dus la scumpiri, concedieri în sectorul public, tăieri de cheltuieli și frânarea multor investiții. Și pentru că acest „succes” pare insuficient, FMI și Bolojan au bătut palma: urmează alte reforme, în 2026 și 2027.
Asta în timp ce economia României, conform acelorași estimări FMI, va crește cu doar 1% în 2025 și 1,4% în 2026 – adică sub potențial și departe de ceea ce ar susține o societate care să recupereze decalajele față de Europa de Vest.
Mesajul transmis de FMI este clar: „colectați mai bine, cheltuiți mai judicios”. Dar să nu uităm: această rețetă este aceeași aplicată în trecut, în special în 2010, când România a fost împinsă într-o spirală de reduceri și împrumuturi, cu costuri sociale uriașe.
Acum, în loc să atragă bani europeni, în loc să taie risipa și să combată evaziunea fiscală reală, Bolojan pare mai degrabă pregătit să repete greșelile trecutului. Cu o economie încetinită și investiții slabe, România e împinsă din nou spre modelul „trăim din datorii și din ce mai putem tăia”.
Dacă următorul pas este un acord de finanțare cu FMI – negândit oficial, dar tot mai probabil – atunci întrebarea devine legitimă: vrea Bolojan să ne ducă din nou în brațele Fondului Monetar? Cu dobânzi, condiții dure și și mai multă austeritate?
România nu are nevoie de obediență față de FMI
În loc să se laude că „a câștigat încrederea investitorilor” prin tăieri, Bolojan ar trebui să explice de ce nu avem o strategie coerentă de creștere economică. De ce atragem slab fonduri europene? De ce reducerea deficitului e făcută pe spinarea oamenilor obișnuiți și nu pe a marilor profitori fiscali?
România poate și trebuie să construiască o economie sănătoasă – dar nu prin austeritate, nu prin subfinanțare cronică a educației și sănătății, și cu siguranță nu prin obediență totală față de FMI.
Românii merită un guvern care să le apere interesele, nu să le dicteze sacoul de la Palatul Victoria în funcție de indicațiile unei delegații temporare. Dacă Bolojan nu înțelege asta, poate e cazul să ne întrebăm pe cine reprezintă, cu adevărat.
Citez:
Acum, în loc să atragă bani europeni, în loc să taie risipa și să combată evaziunea fiscală reală, Bolojan pare mai degrabă pregătit să repete greșelile trecutului.
Corectie :
Nu este nevoie sa atraga bani europeni. Banii europeni exista, dar Guvernul nu-i acceseaza. Rata efectiva de absorbtie a fondurilor europene in exercitiul bugetar 2021-2027 este de numai 11,22% !