Ilie Bolojan explică reforma pensiilor speciale și programul SAFE – LIVE VIDEO, TEXT

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Premierul Ilie Bolojan susține o conferință de presă despre reforma pensiilor magistraților, programul SAFE și reforma în administrație.

Principalele declarații ale premierului Ilie Bolojan:

„Așa cum știți, guvernul a transmis ieri spre avizare proiectul

Din semnalele publice constatate, din faptul că CSM a convocat adunările generale, înseamnă că există premise bune să primim un aviz mult mai repede decât termenul maxim de 30 de zile.

Ne propunem ca săptămâna viitoare dacă primim avizul joi sau vineri, pe 28, cel târziu să declanșăm procedura de asumare a răspunderii pe acest proiect

Termenul de intrare în vigoare și procentul maxim al pensiei din salariul net:

Săptămâna trecută am avut o întâlnire convocată de președinte cu reprezentanții magistraților și având în vedere că am primit solicitarea să extindem perioada de tranziție de la 10 ani la 15 ani.

Prin urmare, în fiecare an care va trece, perioada de activitate se va prelungi cu încă un an. Peste 15 ani vom ajunge la pensionarea la vârsta standard.

Am acceptat această solicitare și alte două aspecte tehnice, nerelevante.

Procentul maxim – am rămas pe procentul inițial, pensia nu va depăși 70% din ultimul salariu net.

Sunt trei motive importante pentru care am ținut să promovăm acest proiect: termenul de 28 e un termen de acceptare a unui jalon.

Al doilea element – corectarea unei nedreptăți. Românii percep că vârsta de pensionare de 48-50 de ani este un aspect care ține de nedreptăți.

Al treilea element – un sistem de pensii sustenabil.

Dacă nu se va primi avizul, va trebui să așteptăm acest termen.

Sper ca toți cei implicați să avem un comportament responsabil.

Programul SAFE

Astăzi se încheie toate procedurile prin care Guvernul pregătește aplicația de finanțare, în valoare de 16,6 mld euro din care 4,2 mld finanțări alocate pe infrastructură și peste 12 mld dotări pentru armată, MAI celelalte forțe din sistemul de apărare națională.

Peste 90% la transporturi este pentru capetele de autostradă din Moldova care nu mai aveau finanțare.

Lucrările care azi se desfășoară în forță pe tronsonul dintre București și Pașcani vor putea fi continuate pentru ce cel târziu în 2029 – 2030 aceste tronsoane să fie finalizate.

Această aplicație de finanțare va fi pe ordinea de zi a CSAT de luni. După aprobare va fi comunicată săptămâna viitoare Comisiei Europene.

Estimăm că cel târziu la finalul primului trimestru anul viitor vom ști proiectele care vor fi finanțate prin acest program.

Licitațiile organizate vor avea finanțare asigurată.

În paralel, vom continua negocierile cu firmele care vor furniza aceste dotări pentru Armata României și cu țările cu care ar urma să facem achiziții comune.

Depunerea acestei aplicații are câteva avantaje:

Asigură dotarea armatei și respectă obligațiile asumate față de NATO și SUA privind creșterea contribuției la bugetul de apărare.

Susține industria de apărare și integrează companiile românești private în lanțul valoric al industriei europene de apărare.

O țintă este ca 50% din ce se livrează să fie produs în România.

Ne ajută la scăderea deficitului, la controlul bugetar, creditul este la dobânzi la jumătate față de cele pe care le plătim azi, cu rambursare 40 de ani și perioadă de grație 10 ani.

Pachetul fiscal și reforma administrației

Pachetul al doilea a fost întârziat ca urmare a contestațiilor depuse la CCR și a deciziei Curții de a declara articolul legat de testarea angajaților de la ANAF cu pantograful ca neconstituțional.

În parlament nu s-au făcut alte modificări și credem că acest pachet va fi declarat constituțional.

Faptul că s-a dat un termen în 10 decembrie e un lucru bun. Acest pachet stă la baza bugetului pe anul viitor și adoptarea permite depunerea cererii de plată nr 4 din PNRR.

Jalonul privind taxarea poluării, care dă un discount de 20% pentru mașinile noi și penalizare pentru mașinile foarte vechi. Adoptarea acestui jalon e o condiție pentru depunerea cererii nr 4.

Încasarea acestui grant e foarte importantă pentru că asigură investițiile pe anul viitor.

În trimestrul al treilea față de anul trecut am încasat bugete mai mari, ne-au crescut încasările cu aproape 10 mld lei atât de la impozite, cât și TVA (15%), accize (11%) iar contribuțiile pe Casa de sănătate cu 8%.

Octombrie, comparat cu anul trecut, cheltuielile de la buget au scăzut cu peste 500 milioane.

Nu putem corecta acest deficit prognozat la 8,4% în acest an decât prin scăderea cheltuielilor, pentru a evita noi taxe și impozite.

Acest pachet fiscal, care ar trebui să intre în decembrie, va fi alături de pachetul pentru administrație baza bugetului pe anul viitor.

Pachetul fiscal prevede din august creșterea impozitului pe proprietăți la persoanele fizice.

Această creștere era necesară pentru că aveam cele mai mici impozite pe proprietate la persoanele fizice. Toate aceste impozite sunt venituri pentru autoritățile locale. Ele reprezintă contribuția fiecărui cetățean la ce se face în fiecare localitate.

Peste tot se asfaltează, se introduc rețele de apă și gaz, se lucrează la spitale.

Anul viitor, Guvernul nu va mai putea transfera sume pentru echilibrarea bugetară ca în anii trecuți, pentru că nu avem acești bani. Pentru ca aceste lucrări să continue, banii încasați suplimentar ar trebui direcționați către cofinanțarea acestor lucrări.

Am susținut adoptarea pachetului pentru administrație. El nu înseamnă doar reducerea unor cheltuieli de personal, ci creșterea capacității locale de a avea o bună guvernare, descentralizare etc.

Nu trebuie să fugim de componenta de reducere de cheltuieli. Cred că adoptarea e necesară în perioada următoare.

Analiza administrației arată că peste tot e loc de mai bine.

Acolo unde se dovedește că avem personal în plus, că avem oameni care nu performează, care sunt duși în spate de alții, aceste posturi nu mai merită să fie finanțate din bugetul de stat, ele trebuie desființate.

Anul viitor, dacă anulăm un buget și o țintă de buget, vreau să avem garanția că la finalul anului ne apropiem de acea țintă.

Dobânzile s-au redus în ultimele luni cu câteva puncte procentuale, le putem reduce și mai mult.

Percepția că se vor reduce cu 10% toate salariile nu are nicio legătură cu realitatea.

Unde se constată că numărul de angajați depășește norma care va fi stabilită pot fi desființate posturile.

Exemplu minor de la guvern: Plăteam pe mașini la început de an 840 milioane chirii pe lună. Am redus la jumătate numărul de mașini, am plătit jumătate din chirie și a fost anulat contract de închiriere cu RA-APPS, am făcut un alt contract și plătim doar la 10% față de cât plăteam la începutul anului. Nu s-a surpat cancelaria. Avem economie de 700 milioane lunar.

Pe sporuri pe fonduri europene, accesarea fondurilor europene nu a fost un scop, ci scopul era să beneficieze de spor.

Nu a fost normal să nu accesăm finanțările pe PNRR, dar Ministerul Fondurilor Europene a luat sporuri care practic le-au dublat salariile în ultimul an.

Departamentele care nu-și fac treaba, care nu accesează finanțări trebuie să nu mai ia aceste sporuri.

Și-au luat mii de oameni sporurile la nivelul maxim.

Nu fug de zona de sănătate.

Avem multe spitale unde peste 90% din buget este dedicat salariilor. Cât mai rămâne pentru medicamente, combaterea infecțiilor nosocomiale, dotări, analize?

Constatăm că în aceste spitale ne-am dus pe toate sporurile la nivelul maxim, am pus norma de personal la nivelul minim și nu avem servicii.

Aici trebuie intervenit acest tip de spitale nu sunt pentru pacienți ci pentru angajați.

Ce a făcut Ministerul Sănătății prin extinderea numărului de medicamente generice pe care pacienții le pot accesa nu doar mărește plaja pe care o pot accesa, ci reduc cheltuielile, care au crescut în fiecare an.

Ponderea medicamentelor inovative, de ultimă generație, care sunt mult mai scumpe este mult mai mare.

Cu același buget vom putea oferi mai multe servicii pacienților din România.

Singura formulă pe care o putem avea pentru a avea o economie stabilă ține de reducerea cheltuielilor și accesarea fondurilor europene.

Ceea ce propune dl Predoiu la Interne: acolo unde ai deficit de personal poți angaja noi oameni sau să redistribui oameni. Asta trebuie făcut prima oară și da, dacă trebuie angajări, trebuie făcute.

Avem în pază în România mii de jandarmi cu normă întreagă. Sediile Curții de Conturi, acolo nu ai activitate după-amiază, în loc să ai 5 jandarmi poți avea unul singur dimineața, iar în afara programului un sistem de dispecerat și camere de supraveghere. Iar cele 2000 de posturi de jandarmi se duc în stradă, să asigure siguranța cetățenilor.

Avem în fiecare oraș de reședință câte 4-5 dispecerate de poliție, la poliția locală, la jandarmerie etc.

Doar unele au acces la camerele de luat vederi. Am putea avea și aici 1000 – 2000 de oameni care pot fi duși în stradă. Faptul că am toate forțele într-un singur dispecerat înseamnă că se duce echipajul potrivit acolo unde se întâmplă ceva.

Voi susține adoptarea acestui pachet.

La parlament nu cred că se întâmplă nimic dacă se reduce cu 10% suma forfetară pentru parlamentari.

Cu cât adoptăm aceste măsuri mai repede, cu atât mai scurt va fi costul social suportat.

Îmbunătățirea gestionării companiilor de stat

Am identificat un pachet de companii unde atât de la nivel de ministere, de AMEPIP, trebuie să intervenim ca începând de la începutul anului viitor să punem în practică planuri care să le îmbunătățească activitatea.

Cele care nu pot fi salvate trebuie închise, cele care nu pot fi închise trebuie să-și reducă pierderile. Avem 27 de companii cu capitaluri proprii negative și pierderi de 1,2 mld anul trecut și acumulează din trecut peste 5 mld. Avem alte întreprinderi publice cu pierderi sistematice, cam 83 de companii au plăți restante de 6,5 mld lei. E nevoie să intervenim, ele beneficiază de subvenții importante – peste 8 mld lei în 2024.

Avem companii care trebuiau să prezinte planuri de redresare și nu le-au prezentat. E greu de gândit cum sunt tolerați. Nu vom intra în anul viitor fără să avem aceste planuri de restructurare.

Avem societăți mai mici care nu mai desfășoară activități și care pot fi închise fără niciun fel de probleme.

Am stabilit aceste liste de companii, responsabilitatea va fi la fiecare minister și la un grup de lucru coordonate de vicepremierul Oana Gheorghiu.”