Eveniment-Social

Impactul COVID-19 asupra turismului. Cât de afectat a fost turismul în județul Iași?

Publicat: 29 dec. 2020
Ciprian IFTIMOAEI, despre impactul COVID-19 asupra turismului
Ciprian Iftimoaei

În anul pandemic 2020, turismul a fost unul dintre cele mai afectate sectoare ale economiei. Prin Decretul nr. 195 din 16 martie 2020 a fost instituită starea de urgență pe teritoriul României, timp de 30 de zile, urmată de luni în care am avut stare de alertă, activă și în momentul de față. Printre măsurile impuse de Decretul amintit, izolarea și carantinare persoanelor, carantinarea unor clăduri, localități sau zone geografice, închiderea graduală a punctelor de trecere a frontierei de stat, limitarea sau interzicerea circulației vehiculelor sau a persoanelor, interzicerea graduală a circulației rutiere, feroviare, maritime sau aeriene, închiderea temporară a unor restaurante, hoteluri, cafenele, cluburi, cazinouri etc. au prăbușit efectiv activitatea în domeniul turismului în România, în țările membre UE.

Oamenii și-au limitat deplasările, preferând destinații apropiate localității de reședință

În condițiile restricțiilor sanitare impuse de autoritățile de pretutindeni, oamenii și-au limitat deplasările, preferând destinații apropiate localității de reședință, deplasarea cu mijloace auto personale, cazare pe cont propriu, în cadrul familiei sau cu grupuri restrânse de prieteni. Cei care s-au orientat spre destinații turistice europene au trebuit să prezinte testul negativ pentru infecția cu COVID-19 la ieșirea din țară sau, în funcție de disponibilitatea financiară, au accesat servicii turistice din zone exotice fără restricții severe. Plajele sălbatice și culmile munților au fost luate cu asalt de cei care preferă vacanțele scurte, dar active.

În luna august 2020, pe rețele de socializare și în media, au circulat imagini cu sute de iubitori de drumeții montane pe Vf. Moldoveanu, cel mai înalt din munții României (2544 m). Pe scara metalică care facilitează ascensiunea pe Vf. Toaca din Masivul Ceahlău erau mai mulți cetățeni decât sunt într-o zi de promenadă pe Bd. ștefan cel Mare și Sfânt din Municipiul Iași.

Turiștii care au efectuat deplasări pe distanțe mari, în special pe cale aeriană, au întâmpinat tot felul de probleme la revenirea în țară

În căutarea solitudinii, a liniștii și zonelor fără restricții, mulți români s-au reunit în locuri mai puțin frecventate odinioară. Nu s-au mai cazat la pensiuni, moteluri sau hoteluri, nu au mai accesat serviciile oferite de restaurante și cafenele, iar toate acestea au însemnat venituri mai mici pentru operatorii și agențiile de turism, pentru hotelieri și proprietarii de restaurante. Turiștii care au efectuat deplasări pe distanțe mari, în special pe cale aeriană, au întâmpinat tot felul de probleme la revenirea în țară. Această situație a descurajat turismul, a condus la scăderea numărului de rezervări de sejururi, circuite turistice, facilități de cazare. Teama de infecția cu COVID-19 a dus și la anularea vacanțelor oferite de operatorii și agențiile de turism, a crescut numărul de cereri de rambursare ca urmare a anulărilor. Companiile aeriene sunt cele mai afectate de pandemia de COVID-19.

Statele membre ale UE au relaxat o serie de restricții sanitare pentru a oferi o gură de oxigen acestui sector de activitate

Potrivit Organizației Mondiale a Turismului din cadrul Națiunilor Unite, la 18 mai 2020, 100% din destinațiile turistice de pe glob introduseseră restricții temporare de călătorie ca răspuns la pandemie, 75 % dintre acestea interzicând complet turismul internațional. Între timp, statele membre ale UE au relaxat o serie de restricții sanitare pentru a oferi o gură de oxigen acestui sector de activitate. Impactul COVID-19 asupra turismului la nivel mondial este cuantificat sub forma unor pierderi estimate între 840 de miliarde Euro și 1 100 de miliarde Euro în ceea ce privește veniturile la nivel mondial. De exemplu, într-un sezon de vară mediu (iunie-august), rezidenții din UE fac 385 de milioane de excursii turistice și cheltuiesc 190 de miliarde Euro.

La nivelul UE, pentru anul 2020, se preconizează că veniturile obținute din turism vor scădea cu 50% în cazul hotelurilor și al restaurantelor, cu 70% în cazul operatorilor și agențiilor de turism și cu 90% în cazul operatorilor de croaziere și al companiilor aeriene. La nivel mondial, Europa reprezintă jumătate din destinațiile turistice. Statele europene cele mai dependente de turism, ca pondere la formarea PIB, sunt următoarele: Croația cu 25%, Cipru 22%, Grecia 21%, Portugalia 19%, Austria, Estonia și Spania cu 15%, Italia 13%, Slovenia și Bulgaria 12%, Malta 11% și Franța 10%.

Conform INS, în anul 2019, ponderea turismului în PIB a fost de 2,7% față de 1,5% în urmă cu doi ani

Deși România este o țară cu bogate și variate destinații turistice, nu este o forță în turismul european. Conform INS, în anul 2019, ponderea turismului în PIB a fost de 2,7% față de 1,5% în urmă cu doi ani. În ceea ce privește acest sector economic suntem în urma vecinilor de la Sud de Dunăre, care au o ponderea a turismului în PIB de 12%. Cu toate acestea, de dezvoltarea turismului depind alte sectoare economice, serviciile, transporturile de mărfuri și persoane, construcțiile și altele.

Pentru o analiză statistică a turismului avem în vedere câțiva indicatori importați, diseminați de INS pe tipuri de structuri turistice și forme de proprietate, pe categorii de conform și destinații turistice, pe localități, județe, regiuni, la nivel național: 1) structurile de primire turistică cu funcțiune de cazare; 2) capacitatea de cazare existentă pe tipuri de structuri de cazare turistică; 3) sosirile turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică; 4) înnoptările în structurile de primire turistică; 5) sosiri ale vizitatorilor străini în România; 6) plecări ale vizitatorilor români în străinătate; 7) numărul turiștilor români participanți la acțiunile turistice interne/ externe organizate de agențiile de turism; 8) turismul organizat de agențiile de turism, pe acțiuni turistice și zone turistice.

Evoluția turismului în județului Iași, prin prisma indicatorilor statistici

În cele ce urmează, vom analiza evoluția turismului în județului Iași, prin prisma indicatorilor statistici la care am făcut referire mai sus, pe baza datelor furnizate de INS/ DJS Iași, pentru perioada ianuarie-octombrie 2020, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Sursa datelor o constituie cercetarea statistică lunară referitoare la „Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare”, în conformitate cu Directiva Consiliului European nr.57/1995 referitoare la colectarea informațiilor statistice în domeniul turismului.

În luna octombrie 2020, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, sosirile în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au înregistrat o reducere cu 59,1%, iar înnoptările cu 57,6%. Sosirea unui turist într-o structură de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică se înregistrează când o persoană este înregistrată în registrul structurii respective, pentru a fi găzduită una sau mai multe nopți. În fiecare structură de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică se consideră o singură sosire pe turist, indiferent de numărul de înnoptări rezultate din șederea sa neîntreruptă. Sosirile turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat în luna octombrie 2020, 94,9% din numărul total de sosiri (14213 persoane), în timp ce turiștii străini au reprezentat 5,1% (758 persoane), cu 86,6% mai puțini comparativ cu luna octombrie 2019; turiștii străini provin în proporție 90,8% din țări situate în Europa.

Scăderea activității în turism înseamnă o reducere a locurilor de muncă

În structurile de primire turistică în luna octombrie 2020 au fost înregistrate 26767 înnoptări (în scădere cu 57,6% față de luna octombrie 2019), durata medie a cazării în structurile de primire turistică fiind de 1,72 zile pentru turiștii români și 3,08 zile pentru turiștii străini. Înnoptarea reprezintă intervalul de 24 de ore, începând cu ora hotelieră, pentru care o persoană este înregistrată în evidența structurii de cazare turistică și beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spațiului ocupat, chiar dacă durata de ședere efectivă este inferioară intervalului menționat. Sunt incluse aici și înnoptările aferente paturilor instalate suplimentar (plătite de turiști).

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna octombrie 2020 a fost de 23,7% pe total structuri de cazare turistică, mai scăzut cu 26,4% în comparație cu cel din luna octombrie 2019 (50,1%). Pe tipuri de structuri de primire turistică, cei mai ridicați indici de utilizare netă a locurilor de cazare în luna octombrie 2020 s-au înregistrat la hosteluri (34,3%) și popasuri turistice (28,7%). Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în perioada ianuarie-octombrie 2020 au însumat 205019, în scădere cu 58,1% față de aceeași perioadă a anului 2019. Durata medie a șederii în unitățile turistice din județul Iași a fost de 1,67 zile (1,64 zile turiști români și 1,92 zile turiști străini).

În loc de concluzii: analiza indicatorilor statistici care descriu activitatea din turism, în județul Iași, pentru primele zece luni ale anului 2020, comparativ cu perioada similară a anului 2019, arată o scădere de ansamblu cu aproximativ 60%. Această scădere a activității în turism înseamnă o reducere a locurilor de muncă, venituri mai mici pentru antreprenorii în turism, pentru celelalte sectoare dependente de turism, încasări de taxe și impozite mai mici la bugetul statului, o scădere a contribuției turismului românesc la PIB în anul pandemic 2020, comparativ cu anul 2019.
Ciprian IFTIMOAEI

Dr. Ciprian IFTIMOAEI este lector asociat la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice a Universității „Al.I. Cuza” din Iași și director adjunct la Direcția Județeană de Statistică Iași.





Adauga un comentariu