Importurile de cereale din Ucraina pun presiune pe fermieri. Statele din estul Europei, inclusiv România, au făcut apel la reintroducerea cotelor

Importurile de cereale din Ucraina au crescut semnificativ în 2023, depășind cu peste 40% față de anii anteriori, iar statele din estul Europei, inclusiv România, au făcut apel din nou către Comisia Europeană pentru măsuri urgente care să protejeze fermierii locali.

În contextul în care reglementările UE privind importurile din Ucraina urmează să expire în iunie 2025, miniștrii Agriculturii din Ungaria, Bulgaria, România și Slovacia au trimis o scrisoare comună către Bruxelles. Aceștia solicită măsuri clare pentru protejarea pieței agricole europene și a producătorilor din regiune, invocând impactul negativ pe care eliminarea restricțiilor l-a avut asupra prețurilor și competitivității fermierilor locali.

RomaniaTV

Ce sunt obligați să facă pensionarii până la 31 martie, ca să nu piardă pensia și bonusul de 400 lei din aprilie

Observatornews.ro

Mascaţii s-au întors la Alin Borcan, după ce influencerul a ieşit cu puşca la jurnalişti

Oficialii cer reintroducerea cotelor de import

Potrivit Forbes România, în această scrisoare, oficialii cer reintroducerea cotelor de import din perioada pre-criză și stabilirea unor măsuri de protecție automată, inclusiv cote regionale pentru fiecare stat membru. Conform datelor Comisiei Europene, în 2023 importurile de grâu din Ucraina au crescut cu 43%, iar cele de porumb cu 57%, afectând în mod direct fermierii din Polonia, Ungaria și România. De asemenea, România a tranzitat peste 55 de milioane de tone de cereale și produse agricole din Ucraina.

La reuniunea Consiliului AgriFish din 24 februarie 2025, miniștrii Agriculturii din Europa de Est au reiterat apelul pentru reintroducerea cotelor de import pentru produsele agricole ucrainene, considerând această măsură esențială pentru echilibrul pieței și protecția fermierilor europeni. Comisia Europeană va analiza propunerile și va decide asupra unor măsuri compensatorii.

În același timp, Istvan Nagy, ministrul Agriculturii din Ungaria, și-a exprimat îngrijorarea că Bruxelles-ul nu va ține cont de interesele fermierilor din estul Europei, făcând referire la decizia din septembrie 2023, când interdicția asupra importurilor din Ucraina nu a fost prelungită. În acest context, Ungaria intenționează să impună restricții la importurile de produse agricole ucrainene pe cale legislativă, pentru a proteja fermierii locali. Potrivit datelor Eurostat, pierderile fermierilor europeni cauzate de aceste importuri au fost estimate la peste 1,5 miliarde de euro în 2024.

Se cer soluții noi la probleme vechi

Nemulțumirile privind importurile agricole din Ucraina nu sunt un fenomen izolat, ci o problemă amplu resimțită în întreaga Europă. În septembrie 2024, peste o sută de fermieri din Spania s-au adunat în portul Santander pentru a protesta împotriva influxului excesiv de cereale din Ucraina, pe care le consideră o concurență neloială față de producțiile locale. Fermierii spanioli au cerut aplicarea unor măsuri de protecție stabilite de legislația comunitară, care să echilibreze prețurile cerealelor importate cu costurile de producție interne.

În Polonia, unde aproximativ 3 milioane de tone de cereale ucrainene au fost importate în 2024, fermierii au organizat proteste de amploare, blocând drumuri și puncte de frontieră. Conform datelor Comisiei Europene, importurile agricole din Ucraina au înregistrat o creștere de peste 40% în 2023, având un impact semnificativ asupra fermierilor din statele est-europene.

În acest context, având în vedere că reglementările actuale privind importurile din Ucraina urmează să expire în curând, Uniunea Europeană trebuie să găsească o soluție sustenabilă pe termen lung pentru a proteja piața agricolă europeană și a sprijini fermierii locali. Reintroducerea cotelor și implementarea unor măsuri de protecție specifice actualei situații ar putea reprezenta pași importanți în această direcție. În plus, este necesar un mecanism mai eficient de compensare pentru fermierii afectați, care să asigure o tranziție echilibrată și corectă în cadrul pieței interne europene.