Soluția lui Traian Băsescu la criza politică: Nicușor Dan pune o condiţie pe care Constituţia nu o prevede

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Fostul preşedinte Traian Băsescu este de părere că soluţia la criza politică actuală se află în Constituţie, iar Nicuşor Dan ar trebui să nu mai tergiverseze a doua desemnare de candidat la funcţia de prim-ministru.

„Nu-i poate garanta nimeni înainte de vot cele 233 de voturi”, a declarat Băsescu la B1 TV, citat de News.ro, el precizând că solicitarea şefului statului ca partidele să-i prezinte o majoritate înaintea unei noi desemnări este în afara Constituţiei.

Traian Băsescu consideră că se poate ieşi din actuala criză politică respectând Constituţia: „Nu trebuie decât să fie aplicată Constituţia. Adică, domnul preşedinte să nu mai tergiverseze a doua desemnare de candidat la funcţia de prim-ministru, un candidat care să meargă cu Cabinetul şi programul în Parlament. Dacă trece, foarte bine, ţara are guvern, dacă nu, se deschide şi o altă posibilitate de a regla situaţia politică: adică alegerile anticipate”.

10:40, 23 Jul 2026

Zi decisivă în războiul dintre Guvern și ICCJ! Bolojan poate fi obligat să plătească 4,8 miliarde de lei magistraților

10:00, 23 Jul 2026

Acuzații explozive: „60 de miliarde de euro, trimiși pe ascuns la Bruxelles”. Olguța Vasilescu susține că Guvernul Bolojan nu a consultat pe nimeni

Ce ar face fostul președinte în situația actuală

Băsescu a avertizat din nou că a doua cădere a unui eventual guvern în Parlament nu duce automat la alegeri anticipate.

„Este o opţiune pe care o are preşedintele, dar o opţiune care crează presiune asupra parlamentarilor să voteze responsabil când e vorba despre formarea unui nou guvern. Preşedintele poate să meargă pe urmă şi cu a treia, şi cu a patra propunere de prim-ministru. Nu-l obligă nimeni să dea curs procedurii de alegeri anticipate după cea de-a doua cădere în Parlament”, a mai arătat fostul preşedinte.

Traian Băsescu apreciază că „este mai sănătos să-ţi asumi o soluţie dată de Constituţie, decât una de genul celor asumate de domnul preşedinte: să ceară partidelor să-i dea o nominalizare care sigur face cvorumul de trecere în Parlament, adică 233 de voturi”.

„Nu-i poate garanta nimeni înainte de vot cele 233 de voturi. Numărul de voturi este determinat de votul din Parlament, în rest, politic, să-i spui preşedintelui: «Da, vă garantez că am 233 de voturi»…Chiar domnia sa a văzut ce înseamnă o asigurare politică. Dânsul a declarat că şi la Tomac şi la Veştea era convins că au 233 de voturi pe ceea ce vorbise cu unul sau altul dintre politicieni. Dânsul are o solicitare ridicolă, să i se garanteze că cineva are 233 de voturi. Garanţia nu poate fi obţinută decât după ce Parlamentul votează”, a declarat fostul preşedinte.

Acesta consideră că Nicuşor Dan „este în afara Constituţiei, pune o condiţie pe care Constituţia nu o prevede”.

Criza politică generată de moţiunea de cenzură PSD-AUR împotriva Givernului Bolojan este departe de a fi rezolvată.

Preşedintele Nicuşor Dan a făcut până acum două desemnări de premier – Eugen Tomac şi Adrian Veştea, dar doar Givernul Veştea a ajuns la vot în Parlament, dar nu a întrunit numărul de voturi necesare.

Criză politică declanșată după demiterea Guvernului Bolojan

Criza politică a început pe data de 5 mai 2026, la momentul adoptării moțiunii de cenzură susținute de PSD și AUR, prin care Cabinetul Bolojan a fost demis.

281 de parlamentari au votat pentru moțiunea intitulată „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”.

Astfel, Guvernul Bolojan a fost demis și a rămas în funcție doar cu atribuții interimare.

În aceeași zi, președintele Nicușor Dan a declarat că demiterea Guvernului reprezintă o decizie democratică și a anunțat că va începe consultări pentru formarea unui nou Executiv.

Șeful statului:

• a exclus varianta alegerilor anticipate;
• a afirmat că România va avea un guvern pro-occidental;
• a anunțat începerea consultărilor informale cu partidele parlamentare.

În 18 mai, președintele Nicușor Dan a convocat partidele parlamentare la prima rundă oficială de consultări privind desemnarea unui premier.

În 4 iunie, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe europarlamentarul Eugen Tomac pentru formarea unui Guvern, iar Tomac a început negocierile pentru formarea majorității. Ulterior, el a constatat că nu dispune de susținerea necesară în Parlament, astfel că și-a depus mandatul, iar criza politică s-a prelungit.

În 14 iunie, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe liberalul Adrian Veștea pentru formarea unui nou Cabinet, însă 8 zile mai târziu Parlamentul a respins Guvernul Veștea, cu 189 voturi ”pentru” și 23 voturi ”împotrivă”, adică mult sub pragul de 233 de voturi necesare.

După eșecul Guvernului Veștea, președintele Nicușor Dan a convocat din nou partidele, în 23 iunie. La sfârșitul lunii iunie au apărut două propuneri concurente pentru funcția de premier. PSD a anunțat că îl propune pe Sorin Grindeanu, iar PNL pe Siegfried Mureșan.

Niciuna dintre variante nu a conturat o majoritate clară de susținere de către partidele parlamentare.

În data de 13 iulie, adică la 69 de zile de la căderea Guvernului Bolojan, președintele Nicușor Dan i-a convocat din nou pe liderii PSD, PNL, USR și UDMR – însă, după două ore de discuții, președintele PSD Sorin Grindeanu a anunțat că nu s-a discutat despre niciun nume de posibil premier.