Închiderea celui mai mare zăcământ de gaze din Europa crește prețurile de iarnă și pune România în lumina reflectoarelor

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Vestea că guvernul olandez intenționează să închidă cel mai mare zăcământ de gaze naturale din Europa la 1 octombrie a șocat piețele săptămâna trecută, contractele futures pe gaze naturale crescând cu peste 30% din cauza preocupărilor legate de aprovizionarea cu gaze pentru iarna viitoare, scrie business-review.eu.

Deoarece rezervoarele europene de stocare a gazelor naturale sunt încă neobișnuit de pline pentru această perioadă a anului, prețurile rămân scăzute pentru livrările în următoarele câteva luni. Închiderea câmpului Groningen pune România în lumina reflectoarelor. Odată cu recentele sale descoperiri de zăcăminte de petrol și gaze pe și în larg, România, deja al doilea mare producător din Uniunea Europeană după Olanda, devine un furnizor cheie în arhitectura energetică a continentului.

Capacitățile de stocare a gazelor naturale din România sunt 63,5%

Iarna trecută, Europa a reușit să stocheze suficient gaz și, odată cu o iarnă mai caldă, prețurile au scăzut radical de la maximele înregistrate după începerea invaziei rusești în Ucraina, atingând minime de 50 de euro pe MW. Este posibil ca aceeași strategie să fie adoptată din nou pentru a se asigura că aprovizionarea cu energie este stabilă și previzibilă. Capacitățile de stocare a gazelor naturale din România sunt 63,5% pline conform celor mai recente date de la GIE (Gas Infrastructure Europe). Media UE este de 73,66%, Spania având un depozit de gaze aproape de 97% plin, iar Suedia fiind de peste 95%. În regiunea noastră, Ungaria este la 61% și Polonia la 62%, Cehia la 79%, Slovacia la 78% și Bulgaria la 86%.

Închiderea zăcământului de gaz Groningen pune în perspectivă importanța capacităților suplimentare de producție de gaze naturale.

Norvegia a reușit să devină cel mai mare furnizor din Europa și crește producția. Olanda este cel mai mare producător direct de gaze naturale din UE, urmată de România și Germania. În timp ce producția olandeză este în scădere, IEA estimează că producția românească de gaze naturale urmează să crească din proiectul Midia Gas Development și din zăcămintele offshore Doina și Ana.

Cu rezerve de gaze estimate la 10 miliarde de metri cubi, Midia va furniza 1 miliard de metri cubi pe an în perioada 2023-2026 – compensând scăderile din zăcămintele mai mature. Motivul închiderii Groningenului are de-a face cu istoria sa tulbure. Punga de gaz a fost descoperită în 1956 și s-a estimat că are 2.800 de miliarde de metri cubi. Un raport al Universității de Tehnologie Eindhoven a estimat că Groningen este Arabia Saudită a Europei când vine vorba de gaze, cu o valoare de cel puțin 1000 de miliarde de euro de gaz în pământ. Inițial s-a prognozat că câmpul va fi exploatat până în 2050. Dar, începând cu anii 1980, o serie de cutremure, unele cu peste 3,5, au destabilizat zona și au deteriorat proprietățile din regiune. Se estimează că cel puțin 127.000 din totalul de 327.000 de locuințe din zonă au raportat anumite pagube. Guvernul olandez a promis peste 22 de miliarde de euro pe o perioadă de 30 de ani pentru a compensa rezidenții.

Ca urmare a acestei situații particulare, producția a fost limitată la 2,8 miliarde de metri cubi pe an, iar Groningen a contribuit foarte puțin la aprovizionarea globală europeană. În plus, gazul natural de acolo este slab caloric deoarece are 14% azot necombustibil. În timp ce acest lucru îi diminuează și mai mult importanța, Groningen a fost văzută ca o soluție de rezervă în cazul în care Europa va avea nevoie de mai mult gaz natural în timpul iernii. Surse media spun că decizia nu este definitivă, dar există o presiune politică puternică asupra guvernului pentru a închide câmpul din cauza cutremurelor și soarta acestuia este pecetluită.