Ion Cristoiu: După ce l-a desemnat pe Dacian Cioloș ca să câştige timp, Klaus Iohannis apelează la Pandemie. Tot ca să câştige timp

Jurnalistul Ion Cristoiu scrie în această dimineaţă pe propriul blog despre faptul că președintele Iohannis l-a desemnat pe Cioloș pentru a câştiga timp. În schimb, președintele se foloseşte de pandemie tot pentru a câştiga timp. Redăm, integral, editorialul publicat de jurnalist:

Marți, 19 octombrie 2021, a fost pusă în circulație știrea (din surse, evident) potrivit căreia Klaus Iohannis i-a cerut vineri, 15 octombrie 2021 lui Florin Cîțu să renunțe la postul de premier. Florin Cîțu ar fi refuzat. Drept urmare, Klaus Iohannis e supărat rău pe Florin Cîțu. Știrea ar proveni de la lideri liberali care ar fi avut vineri o întâlnire cu președintele. Din start am privit știrea cu suspiciune. Prea semăna cu informațiile despre Supărarea lui Carol I pe Ion C. Brătianu născocite de Caracudi al lui Caragiale pe o bancă din Cișmigiu.

RomaniaTV

Vestea MOMENTULUI din Ucraina. Anunțul făcut de Zelenski, după umilința din SUA. Nimeni nu credea că o să mai audă asta!

Observatornews.ro

Iancu Guda, despre "nenorocirile" provocate de pariuri. Schema din spatele celei mai succes afaceri: cum câştigă "casa" întotdeauna

Comparația cu știrile date de Caracudi se justifică și prin invocarea sursei. Informația a fost publicată pe doar pe câteva site-uri (mai nou anti-Iohannis) prin invocarea Sursei – oameni din conducerea PNL. Toate aceste site-uri postează informația marți în jurul orei 15. Ca și cum toate site-urile ar fi avut acces direct abia marți la ce s-a discutat vineri la PNL. Un site reproduce chiar un dialog (cu ghilimele) care ar fi avut loc între Klaus Iohannis și Florin Cîțu. Mai ceva decât Caracudi care descria cum l-a umilit Carol pe Vizir.

Suspiciunea a fost adâncita și de diferența de timp. Întâlnirea a avut loc vineri, 15 octombrie 2021, dar gurile surselor liberale s-au deschis de abia marți, 19 octombrie 2021, după prânz. De regulă, când un ziar are surse temeinice într-un partid, află ce s-a discutat într-o ședință secretă la cinci minute după încheierea respectivei ședințe Și publică imediat informația, de regulă în exclusivitate. Nu degeaba există WhatsApp, cu faima că dialogurile nu pot fi interceptate. Experiența mea de peste 30 de ani de Istoric al clipei mi-a spus însă că informația trebuie luată în serios. E genul de informație care nu se obține, ci se primește, pentru ca publicarea ei să joace rolul unui test sau a unei pregătiri a terenului sau, pur și simplu, al unei diversiuni. În astfel de cazuri se pune imediat întrebarea:
Cine a avut interesul ca această informație să fie plasată în presă (de fapt într-o anumită parte a presei, care se pretează la astfel de jocuri)?

N-are importanță dacă e adevărată sau nu. Are importanță cine a plasat-o și de ce a apărut marți, 19 octombrie 2021, și nu, de exemplu, luni, 18 octombrie 2021, mirare normală câtă vreme cearta s-ar fi petrecut vineri, 15 octombrie 2021.

Nu cred că e vorba de un copy-paste realizat de anumite site-uri. Dacă ar fi fost ar fi fost publicată de întreaga presă. Nu cred nici că ne aflăm în fața unei intoxicări. Cred că e vorba de o informație plasată de aceeași forță doar anumitor publicații. Mai precis acelor publicații care au acceptat să facă un anume joc, fără nici o legătura cu presa. Dacă luăm în calcul momentul publicării, vom putea crede că el a fost ales dinadins înaintea Declarației de presă de la Cotroceni, dar după ce Klaus Iohannis a anunțat ora Declarației de presă și anume la ora 14.30. Nu-i exclus ca mulți cetățeni să se întrebe ce m-a apucat de pierd timpul cu o asemenea analiză? Le răspund că nu de puține ori deslușirea unui eveniment stă în atenția dată unor fapte aparent mărunte. N-aș fi făcut acest efort dacă nu m-ar fi surprins bizareria unei informații date doar de câteva site-uri despre un moment petrecut vineri, altfel spus, cu aproape cinci zile în urmă. Forțele care ar fi putut livra anumitor site-uri informația sunt:

1) Administrația prezidențială. Cu scopul de a pregăti terenul pentru o delimitare de Florin Cîțu în Declarația de presă de la ora 18.15.
2) Echipa care l-a susținut până acum pe Florin Cîțu (Rareș Bogdan, Emil Boc, Alina Gorghiu) pentru a-l convinge pe Florin Cîțu ca la ședința BPN în vederea mergerii la consultările de la Cotroceni (după căderea Guvernului Cioloș) să renunțe la candidatură la funcția de premier.
3) USR, pentru a vedea dacă în Declarația de la 18 se delimitează de Florin Cîțu.
4) Ludovic Orban, pentru a-i da șah lui Klaus Iohannis, obligându-l să reacționeze la informația din presă.
Declarația de presă a președintelui n-a trădat nici cea mai mică supărare pe Florin Cîțu. Despre cum s-a ajuns la ceea ce chiar el însuși consideră Tragedie națională, Klaus Iohannis a zis:

„Pregătirea acestui val, pe fondul unei campanii de vaccinare care s-a mișcat mult prea lent, a fost deficitară, cauzele sunt multiple, dar, și dacă vedem cine și ce a greșit, acum ceea ce mai contează este să reușim să depășim această mare cumpănă.
Este alarmantă lipsa de acțiuni concrete din partea autorităților și cifrele de astăzi confirmă, din păcate, că nu s-a făcut ceea ce ar fi trebuit până acum.”

Oricât de inteligenți am fi nu cred c-am putea descoperi în acest text vreo critică la adresa premierului, nici măcar sub forma unei aluzii. După prezentarea dramatică, sub forma unei proze ieftine, a situației din România, Klaus Iohannis pare prea binevoitor cu factorii responsabili („cauzele sunt multiple, nu e momentul să arătăm cine și ce a greșit”) pentru a deosebi în luarea sa de poziție vreo atitudine critică față de premier. Dimpotrivă, formulări precum „din păcate”, „este alarmantă” „nu lipsită de responsabilitate din partea autorităților” (care?) trădează o vizibilă preocupare de a nu se înțelege că se referă la Florin Cîțu.
Informația nu vine de la Administrația prezidențială.

Dacă vine de la Ludovic Orban, ea și-a făcut efectul.
Dacă vine de la USR, atunci slabă speranță că președintele să-și ia mâna de pe Florin Cîțu.
Și când spun asta nu mă refer la evitarea oricărei referiri la responsabilitatea premierului, ci la formularea:

„Este o perioadă a suferinței, o dramă națională de proporții teribile. Nu avem însă altă opțiune decât să o depășim.
Prioritatea zero este în acest moment salvarea vieții semenilor noștri, protejarea sănătății celor vulnerabili și a celor bolnavi, pe care asistența medicală îi poate ajuta să depășească cu bine această maladie.

Orice alte teme trec în plan secund, nimic, nimic nu este mai presus de viață și trebuie să facem tot ce este omenește posibil, chiar și în ceasul al doisprezecelea, pentru a o proteja.”

Miercuri, 20 octombrie 2021 la ora 10, va începe în Parlament votul privind Guvernul Cioloș.
Toate datele spun că Guvernul nu va fi investit.
Ar fi normal ca după-amiază Klaus Iohannis să anunțe convocarea partidelor la consultări.
Declarația de presă de marți, 19 octombrie 2021 ne sugerează că așa ceva nu se va întâmpla.

„Orice alte teme trec în plan secund”.
Tema consultărilor trece și ea în plan secund.
Potrivit președintelui, a cere consultări cât mai grabnice ar însemna o iresponsabilitate.

Președintele a anunțat pentru miercuri, 20 octombrie 2021, o ședință cu toți factorii guvernamentali implicați în gestionarea Pandemiei. Ședința nu se poate desfășura în timpul votului din Parlament. Ea va avea loc după vot. În cadrul ei se vor lua măsuri răsunătoare, de maxim interes pentru marele public.
Klaus Iohannis le va prezenta națiunii apoi națiunii.
Cine să se mai întrebe:
Dar consultările?

După ce l-a desemnat pe Dacian Cioloș ca să câştige timp, Klaus Iohannis apelează la Pandemie. Tot ca să câştige timp.
Și, mai ales, cine să mai aibă curaj de la USR să spună că nu acceptă să intre într-un Guvern condus de Florin Cîțu?

După tabloul prezentat de Klaus Iohannis cei care susțin asta ar putea fi aruncați la leii oprobiului public.
Țara moare și ei refuză guvernarea, pentru că sunt supărați pe Florin Cîțu?