Actualitate

Ion Cristoiu: Liderii politici români – victime ale învățăturii date lui Pristanda de nevastă-sa: „Ghiţă, Ghiţă, pupă-l în bot şi-i papă tot”

Publicat: 20 iul. 2021
Jurnalistul Ion Cristoiu
Jurnalistul Ion Cristoiu

 

Jurnalistul Ion Cristoiu scrie despre un episod care s-a produs în primii ani de după revoluţie. Redăm, integral, editorialul publicat de jurnalistul Ion Cristoiu:

Om de afaceri de succes în primii ani postdecembriști, Constantin Boștină e în prezent președinte fondator și președintele Consiliului Director al Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) și director general al revistei Economistul. Între anii 1980 – 1982, Constantin Boștină a fost secretar personal al lui Nicolae Ceaușescu. Unică în lagărul socialist, fie și pentru că părea de inspirație occidentală, funcția îndeplinită de Constantin Boștină n-a avut la vremea respectivă expunere publică. Din motive care țin și de prudența lui Nicolae Ceaușescu față de tehnocratul Constantin Boștină, specialist în comerțul internațional, Constantin Boștină n-a fost nici măcar membru al Comitetului Central al PCR. În urma unor conflicte cu Elena Ceaușescu, ţinând de obsesia Tovarășei de a-l controla pe soțul Nicolae Ceaușescu, Constantin Boștină a fost trimis ca ministru adjunct la Industrie ușoară și, de aici, mai jos ca secretar cu Economicul la Botoșani, unde l-au prins evenimentele din decembrie 1989.

Recent, Constantin Boștină și-a publicat sub titlul „Am fost secretarul personal al lui Nicolae Ceaușescu” memoriile despre perioada 1980 – 1982. Deși experiența sa de viață e mult mai bogată decât cea de fost secretar personal al lui Nicolae Ceaușescu (a fost președinte pe țară la Studenți mai întâi și la Pionieri mai apoi, ministru adjunct la Industria ușoară, secretar cu Economicul la Botoșani și mai ales membru în primul guvern postdecembrist, condus de Petre Roman), totuși deocamdată el s-a rezumat la experiența unică în felul ei de secretar personal al lui Nicolae Ceaușescu.

Sâmbăta, 17 iulie 2021, l-am avut pe Constantin Boștină oaspete al emisiunii Interviurile lui Cristoiu de pe Aleph News. Firește, motivul principal a fost apariția cărții de memorii. Dar și dacă nu și-ar fi publicat memoriile, tot l-aș fi invitat pe Constantin Boștină la un dialog. Asta deoarece îl știu pe Constantin Boștină și în postura de implicat semnificativ în organizarea capitaliștilor postdecembriști și prin asta un bun cunoscător al clase politice postdecembriste. De altfel, cartea de memorii conține și multe considerații despre aventura tragică a economiei noastre după decembrie 1989.

Constantin Boștină a lucrat timp de doi ani alături de unul dintre cei mai spectaculoși Conducători din Istoria modernă a României. A fost într-un fel unul dintre consilierii lui Nicolae Ceaușescu, în mod deosebit în domeniul economiei internaționale, domeniu de maxim interes pentru Nicolae Ceaușescu, obsedat de obținerea de valută. Astfel, luând seamă și la activiștii și demnitarii care intrau la Nicolae Ceaușescu pentru a-l informa cu diferite probleme, Constantin Boștină și-a putut face o imagine despre relația dintre Nicolae Ceaușescu și realitățile din țară și din lume. După decembrie 1989 Constantin Boștină, în postura sa de specialist în prognoze economice, a intrat în contact cu mulți premieri, președinți și miniștri. Prin urmare a putut observa și în postdecembrism marea problemă a tuturor liderilor din Istorie:
Felul în care cei din staff îi informează despre realități.

Era normal să-l întreb de ce președinții și premierii noștri postdecembriști au fost prost informați și prost sfătuiți de membrii echipei. Constantin Boștină mi-a răspuns astfel:

„În opinia mea, și atunci, și acum, conducătorii nu-și aleg și nu-și constituie o echipă ancorată în realitățile statului pe care îl conduc. Își fac o echipă pe anumite interese și pe anumite afinități personale față de ceea ce ar putea să fie. Și din acest punct de vedere unii dintre ei nu au cultura politică sau nu au practica socială, nereușind să vină și să convingă, fie nu se angajează și problemele se acumulează, fie vin cu poziții mărunte, minore pe care poate nici liderul nu le sesizează, zice a, da, se străduiește săracul, dar uite că o să reușească.”

Eu nu cred însă că alegerea echipei de către Lider e responsabilă de izolarea sa în globul de sticlă. Cred că principala responsabilitate o are una dintre marile slăbiciuni ale românilor:
Slugărnicia băloasă.

O dată ajuns la putere Liderul devine fără să-și dea seama ostaticul celor care și-ar putea lua drept motto celebrele vorbe ale nevestei lui Pristanda:
„Ghiţă, Ghiţă, pupă-l în bot şi-i papă tot.”





Adauga un comentariu