Legea privind reforma fiscal-bugetară, adoptată prin angajarea răspunderii guvernului, publicată în Monitorul Oficial

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Legea 296/2023 „privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung” a fost publicată vineri în Monitorul Oficial. Conform Constituției, legea va intra în vigoare la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial.

Legea a fost adoptată pe 26 septembrie, prin procedur angajării răspunderii Guvernului în Parlament. Ulterior, prin Decizia 523/2023, Curtea Constituțională a respins sesizarea de necontituționalitate care viza actul normativ. Președintele Klaus Iohannis a semnat joi, 26 octombrie, deceretul de promulgare a legii.

Guvernul a adoptat, pe 25 septembrie, proiectul de lege privind „oprirea risipei bugetare”, combaterea evaziunii şi asigurarea echităţii fiscale, după ce au fost dezbătute observaţiile de la ministerele avizatoare. Ulterior, pe 26 septembrie, guvernul și-a angajat răspunderea asupra proiectului de lege în parlament.

Începând de azi „s-a terminat cu șmecheria”, a afirmat prim-ministrul, despre noile reguli fiscale.

Printre noutăți se numără:

1. Vor fi supraimpozitate profitul excesiv, luxul și viciile

2. Se taxează suplimentar profiturile băncilor

3. Se taxează cu 70% averile ilicite

4. Se vor desființa mii de posturi de șefi din administrația publică, cu toată salba de consilieri, șoferi și secretare (detalii aici)

Legea poate fi citită AICI!

Judecătorii CCR au respins sesizarea USR, Forţei Dreptei, semnată şi de către deputaţii Dan Vîlceanu şi Gheorghe Pecingină

Judecătorii CCR au respins, pe 18 octombrie, ca neîntemeiată, sesizarea USR, Forţei Dreptei, semnată şi de către deputaţii Dan Vîlceanu şi Gheorghe Pecingină, care atunci erau la PNL, pe pachetul de măsuri fiscale pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea şi au decis că legea este constituţională. Astfel, Curtea a constatat că „angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege a vizat un scop unic şi unitar, respectiv creşterea veniturilor la bugetul public naţional şi reducerea cheltuielilor statului”.

„În esenţă, Curtea a constatat că angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege a vizat un scop unic şi unitar, respectiv creşterea veniturilor la bugetul public naţional şi reducerea cheltuielilor statului. În cadrul examenului de constituţionalitate, sub aspect extrinsec, s-a conchis că procedura de adoptare a legii prin angajarea răspunderii Guvernului a respectat exigenţele Constituţiei şi ale jurisprudenţei Curţii Constituţionale. De asemenea, sub aspect intrinsec, Curtea a reţinut că dispoziţiile legale criticate în mod punctual de autorii obiecţiei de neconstituţionalitate au fost adoptate în marja de apreciere şi de oportunitate de care legiuitorul dispune în materie financiar-fiscală”, arată comunicatul de presă al CCR.