Legea salarizării unitare a bugetarilor. Iată ce prevede aceasta

Legea salarizării unitare a bugetarilor stabilește modul în care sunt calculate salariile angajaților din sectorul public din România, cine beneficiază de aceste drepturi și ce principii trebuie respectate. Totodată, aceasta prevede și ce tipuri de venituri pot fi acordate și cine verifică aplicarea legii.

Legea salarizării unitare a bugetarilor, cunoscută oficial ca Legea-cadru nr. 153/2017, reprezintă baza sistemului de plată din sectorul public din România. Aceasta a fost adoptată pentru a înlocui vechile forme de salarizare, care diferă de la o instituție la alta și care au generat, în timp, diferențe mari între angajați. Legea reglementează atât salariile de bază, cât și sporurile, indemnizațiile și celelalte drepturi financiare. În același timp, stabilește limitele în care pot fi acordate aceste venituri și condițiile pe care instituțiile publice trebuie să le respecte.

Ce presupune legea salarizării unitare a bugetarilor

Potrivit legii salarizării unitare a bugetarilor, salariul fiecărui angajat din sectorul public este stabilit în funcție de mai mulți factori, precum funcția ocupată, nivelul studiilor, gradul profesional, vechimea în muncă și responsabilitatea activității desfășurate. Toate aceste elemente sunt prevăzute în grilele de salarizare anexate legii, care diferă în funcție de domeniu.

10:12, 08 Jan 2026

FOTO Haos în Iași în prima zi de școală și muncă după vacanță! Elevii au revenit la cursuri, bugetarii la birouri, iar orașul a fost blocat de trafic și ninsoare

Astfel, personalul din administrație, educație, sănătate, justiție sau ordine publică are stabilite salarii de bază diferite, adaptate specificului fiecărei activități. Scopul acestui sistem este ca veniturile să reflecte atât nivelul de pregătire, cât și complexitatea muncii.

Pe lângă salariul de bază, bugetarii pot primi și alte drepturi financiare, sub formă de sporuri și indemnizații. Acestea sunt acordate pentru condiții speciale de muncă, pentru activități desfășurate în medii periculoase sau vătămătoare, pentru muncă suplimentară, pentru ocuparea unor funcții de conducere sau pentru alte situații prevăzute de lege.

Cu toate acestea, legea impune limite clare pentru aceste venituri suplimentare, astfel încât salariile să nu crească necontrolat. În general, sporurile nu pot depăși un anumit procent din salariul de bază, iar diferențele dintre veniturile angajaților trebuie să se încadreze într-un raport echilibrat. În sistemul public, cel mai mare salariu nu poate fi de peste 12 ori mai mare decât cel mai mic.

Ce obligații au instituțiile publice

Legea salarizării unitare a bugetarilor se aplică majorității persoanelor plătite din fonduri publice. Aceasta îi include pe funcționarii publici, personalul contractual, cadrele didactice, personalul medical, magistrații, angajații din structurile de ordine publică, precum și pe cei care ocupă funcții de demnitate publică.

Există și unele excepții, în special în cazul unor instituții autonome, cum sunt Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară sau ANRE, care funcționează după reguli proprii de salarizare.

Legea se bazează pe principii clare, precum legalitatea, egalitatea de tratament, nediscriminarea și plata egală pentru muncă egală. Aceste reguli urmăresc să asigure un sistem corect, în care angajații aflați în situații similare să fie remunerați la fel.

Un aspect important este faptul că salariile nu pot fi negociate peste limitele stabilite prin lege. Contractele colective sau individuale nu pot conține prevederi care să depășească plafoanele legale, indiferent de instituție sau de funcție.

Responsabilitatea aplicării corecte a legii revine fiecărei instituții publice, prin ordonatorii de credite. Aceștia trebuie să stabilească salariile în funcție de bugetele aprobate și să se asigure că plățile respectă cadrul legal. Controlul general este realizat de Guvern și de ministerele de resort, iar în cazul unor neînțelegeri, instanțele pot interveni pentru clarificarea situațiilor. De-a lungul timpului, legea a fost completată și interpretată prin decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, care au stabilit modul corect de aplicare a principiilor de salarizare.

Prin urmare, legea salarizării unitare a bugetarilor este principalul instrument prin care statul reglementează veniturile angajaților din sectorul public.