Marina în Roma antică

Marina în Roma antică. Primul razboi punic i-a determinat pe romani să construiască o flotă. Au pornit de la copierea unui vas punic cu 5 vâsle pe care l-au găsit eșuat. Prin inventarea grapinei și folosirea unei punți de abordare s-a putut folosi tactică luptei pe uscat și pe mare.

Prima victorie a fost obținută la Mylae (260 i.Hr.) de către consulul Duilius. Aceștia au distrus și capturat 50 de vase cartagineze dintr-o flotă de 130 de vase.

Marina în Roma antică

Victorii mai răsunătoare ale marinei române sunt cele obținute de Pompeius impotriva piratilor din Mediterana (67 i.Hr.), de Agrippa  (general al lui Octavianus) la Naulochos împotriva lui Sextius Pompeius (36 i.Hr.) și de Octavianus la Actium împotriva lui Antonius și Cleopatra (31 i.Hr.).

Până la Augustus, stăpânirea marilor se realiza prin metode improvizate folosindu-se în mare măsură competențele navale și echipaje marinărești străine – nici un cetățean roman nu se amestecă în actul de navigare.

Augustus a creat o flotă navală, aflată în proprietatea sa, ce avea un echipaj format din oameni liberi din provincie și proprii săi sclavi eliberați. Serviciul militar, efectuat pe vasele militare, dură 26 de ani. Împărații care i-au urmat au păstrat această inițiativă și au dezvoltat-o până când s-a ajuns la 10 flote regionale.

Vasele erau dotate cu râme și pânze și aveau între 2-5 rânduri de vâslași (bireme, trireme, cvadrireme și cvintreme). Cele mai mari aveau un echipaj format din 300 de vâslași (dispuși pe 5 rânduri) și 120 de soldați.