Marius Lulea, președintele fondator AUR, acuză un blocaj constituțional masiv și propune o reformă radicală a Curții Constituționale.
Relația dintre instituțiile fundamentale ale statului și clasa politică revine în centrul dezbaterii publice, în contextul unor critici dure aduse funcționării actuale a sistemului judiciar și constituțional din România.
Propunerea avansată de Marius Lulea, președintele fondator AUR
În opinia reprezentanților formațiunii, Curtea Constituțională a României (CCR) nu mai își îndeplinește rolul de garant al Legii Supreme, devenind un instrument vulnerabil la influențe politice. În acest context, Marius Lulea, președintele fondator AUR, a lansat în spațiul public două alternative majore de reformă: fie transformarea modului de desemnare a judecătorilor prin vot popular direct, fie desființarea completă a instituției și trecerea controlului de constituționalitate în sarcina instanțelor judecătorești, cu Înalta Curte de Casație și Justiție ca instanță de ultim control, după modelul aplicat în Statele Unite ale Americii.
Poziția exprimată subliniază necesitatea unei schimbări profunde a cadrului legislativ pentru a elimina dependența judecătorilor constituționali de decidenții politici care îi numesc în funcție.
Critici privind numirea judecătorilor și blocajele instituționale
Printre principalele argumente aduse în sprijinul acestei inițiative se numără cerințele actuale de calificare pentru ocuparea funcției de judecător la CCR. În prezent, cadrul legal nu impune ca membrii Curții să fi profesat anterior ca judecători în sistemul judiciar, situație considerată neadecvată pentru o instanță de o asemenea importanță.
Afectarea independenței instituționale reprezintă o altă problemă centrală semnalată. În loc să funcționeze ca un mecanism de echilibrare și control al puterilor în stat, instituțiile au ajuns frecvent subordonate intereselor de grup. Declarațiile recente descriu situația actuală drept un blocaj major, susținând că Curtea Constituțională pare să fi ajuns un scut pentru hoți, bandiți și trădători, nu o garanție a ordinii constituționale.
Dezbaterea privind reorganizarea controlului constituțional rămâne un subiect intens discutat, care ridică întrebări esențiale despre arhitectura statului de drept și despre modul în care poate fi asigurată o veritabilă separare a puterilor în stat.