Actualitate

Medicul Dorel Săndesc, despre masca de protecție: „Doar așa scade severitatea bolii!“

Publicat: 18 sept. 2020
Dorel Săndesc
Dorel Săndesc vorbește despre modul în care sunt afectaţi cei care lucrează la Terapie Intensivă de sindromul epuizării

Medicul Dorel Săndesc, președintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă, a vorbit despre masca de protecție, pe care o consideră „vedeta indiscutabilă a pandemiei”.

„Masca a fost dovedită ca eficientă prin modele matematice, de către colectivul de la Oxford care a dus o contribuție majoră atât a OMS, cât și a multor țări care au trecut de la recomandări destul de rezervate la recomandări ferme de purtare. Cu siguranță este vedeta indiscutabilă a pandemiei”, a declarat Dorel Săndesc.

Medicul Dorel Săndesc, despre masca de protecție: „Scade riscul contaminării individuale foarte mult “

Președintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă a precizat că purtatea măștii de protecție scade riscul contaminării individuale cu peste 65%.

„Sunt modelele matematice care au dovedit că masca de protecție este de natură să scadă riscul contaminării individuale foarte mult, peste 65%, contaminării celor din jur și controlării valurilor epidemice.

Modele au arătat că, dacă 50% din populație poartă mască în spațiile publice, valurile epidemice care ar bloca sistemul sanitar ar putea fi controlate. Dacă am ajunge la 90%, rezultatele au arătat că poate și să determine o diminuare semnificativă a severității bolii, dacă totuși o faci”, a menționat Dorel Săndesc.

„Doar așa scade severitatea bolii!“

Profesorul este de părere că purtarea măștii de protecție poate să scadă caracteristica epidemiologică bolii.

„Încărcătura virală este mai mică purtând mască și astfel, poate contribui foarte mult la caracteristica epidemiologică bolii. Numărul de pacienți poate să scadă și marea majoritatea poate să facă forme asimptomatice sau ușoare”, mai spune Dorel Săndesc.

Medicul Ovidiu Alexinschi: „Masca de protecție este o dublă barieră în comunicarea cu pacienții care suferă de diverse tulburări psihice”

Medicii psihiatri din Iași consideră masca de protecție ca fiind o dublă barieră în comunicarea cu pacienții care suferă de diverse tulburări psihice. Aceștia spun că din luna martie, de când s-a declanșat pandemia de COVID-19, pacienții din spitale purtând obligatoriu mască, atât medicii cât și pacienții au simțit o dificultate majoră de comunicare.

„Purtarea măștii complică foarte mult lucrurile și procesul, reprezentând o dublă barieră. În primul rând, masca purtată de pacient scade expresivitatea facială, iar masca purtată de medic interferează în procesul de comunicare directă, empatică, de exprimare a emoțiilor și, deci, în tot ceea ce înseamnă expresie facială.

Este clar că acest lucru reprezintă un impediment de comunicare, în special în cazul pacienților noi la care ai tot timpul nevoie de cât mai multe date, inclusiv comisura unei buze ridicate sau coborâte, expresia feței, toate ajutând la conturarea psihodiagnosticului. Nu este cea mai fericită situație dubla barieră cu care ne confruntăm”, spune dr. Ovidiu Alexinschi, director medical la Institutul de Psihiatrie Socola din Iași.

Purtarea măștii, o modalitate eficientă de a-și ascunde emoțiile în fața medicilor

Psihiatrii din Iași spun că mulți pacienți cu tulburări psihice au privit purtarea măștii ca pe o modalitate eficientă de a-și ascunde emoțiile în fața medicilor. Pentru a putea pune un diagnostic, medicii psihiatri trebuie să facă o analiză completă a pacientului, printre care se numără și citirea expresiilor faciale.

„O bună parte din pacienți consideră masca ca pe un mijloc de acoperire a unor anumite sentimente, emoții. O altă parte, cei emotivi, o consideră drept un avantaj, pentru că, spun ei, le acoperă jena, timiditatea și exprimarea emoțiilor negative. Este destul de complicat în meseria noastră să putem comunica cu un pacient cu mască. În psihiatrie există un interviu psihiatric și studierea posturii se face mai bine dacă vezi întreaga față. Psihiatria nu înseamnă numai dialog, înseamnă și examen clinic și neurologic”, mai spune medicul psihiatru Ovidiu Alexinschi.





Adauga un comentariu