Vatmanii de la CTP Iași sunt revoltați de decizia companiei privind devierea tramvaielor care circulă spre Copou. Problema este la traseele 1 și 13, care vor circula fără oprire, deoarece vatmanii nu mai au un rond unde să se retragă pentru câteva minute. Astfel, angajații sunt revoltați că nu vor mai avea pauză pentru a merge la baie sau pentru a mânca ceva.
Angajații cer revizuirea și extinderea traseelor 1 și 13 spre Canta, unde vor putea opri pentru câteva minute.
Vatmanii din Iași sunt revoltați după devierea tramvaielor
Tramvaiele 1 și 13 ar trebui să circule de la Tătărași până în zona Gării și retur, însă vatmanii nu mai au un rond pe acest traseu unde să oprească pentru câteva minute. Astfel, între angajați au apărut mai multe discuții și cer să fie ascultați de către conducerea companiei.
„Am văzut noile itinerarii și trasee. Înțelegem că trebuie oprită circulația, nu asta este problema. Totuși, ei nu s-au gândit că noi, pe traseele 1 și 13, nu mai avem unde să oprim pentru o scurtă pauză, să mâncăm ceva sau să mergem la baie. Noi opream doar în Copou pentru acest lucru, acum nu mai avem unde să oprim. Circulația este continuă. Și așa nu aveam pauzele pe care ar fi normal să le avem!”, a spus un vatman din Iași.
Propunerea este simplă: tramvaiele de pe cele două trasee să circule până în Canta, unde pot opri în rondul respectiv.
„Propunerea noastră este ca traseele 1 și 13 să meargă până în Canta, dar așa trebuia să fie de prima dată. Să se consulte cu noi, care suntem zilnic pe traseu și cunoaștem tot orașul”, a mai precizat vatmanul.
Care vor fi noile trasee
Având în vedere situația cu lucrările de la liniile din Copou care au început astăzi, 2 septembrie, transportul public cu tramvaiele va fi afectat. Vorbim astfel de traseele 1, 8, 9 și 13. Acestea vor fi deviate până la Gară, iar transportul de persoane spre Copou va fi făcut cu autobuze, deși compania de transport nu are suficiente autobuze în momentul de față pentru a acoperi toate traseele.
Traseele de tramvai vor avea următoarele itinerarii: 1: Gară – Tg. Cucu – Podu Roș – Tătărași – Tg. Cucu – Gară; 3: Dancu – Tătărași Nord – Tg. Cucu – Gară; 5: Dacia – Țesătura – Țuțora; 6: Dacia – Gară – Arcu – Tg. Cucu; 7: Canta – Gară – Tg. Cucu – Podu Roș – Țuțora; 8: Gară – Tg. Cucu – Tudor Vladimirescu – Țuțora; 9: Gară – Tg. Cucu – Podu Roș – Spital Elytis; 11: Dacia – Podu de Piatră – Baza 3 – Tătărași Nord; 13: Gară – Tg. Cucu – Tătărași – Podu Roș – Tg. Cucu – Gară.
În timpul săptămânii, vor fi în total 28 de tramvaie, iar în weekend, câte 22 de vagoane pe zi. Transportul până în zona Copou va fi asigurat de autobuze, care vor avea traseu din Piața Unirii până în Copou. De asemenea, traseul de autobuz 28 va fi prelungit până la Rond Agronomie.
Vatmanii din Iași sunt revoltați din cauza devierii traseelor de tramvai, iar acum cer noi măsuri din partea companiei de transport.
CTP Iași a reușit performanța rară de a transforma o deviere temporară într-un manual complet de cum să ignori realitatea, oamenii și logica transportului public, în timp ce se laudă cu profit, cifre record din încasări și „investiții în condițiile de muncă”. În practică, vatmanii sunt trimiși să lucreze ca niște roboți fără pauză, fără rond, fără toaletă, iar călătorii vor fi plimbați prin Gară ca într-un carusel urban proiectat de cineva care n-a stat niciodată într-un tramvai.
Vatmanii nu cer lux, nu cer sporuri, nu cer bonusuri. Cer un rond. Un loc unde să poată opri legal și normal pentru:
– mers la baie;
– băut apă;
– mâncat ceva;
– fumat o țigară;
– rezolvat o urgență medicală;
– respirat 3 minute.
Acum, pe traseele 1 și 13, nu mai există niciun loc de oprire. Circulația este continuă, iar pauzele trebuie făcute „din mers”. Asta nu e doar imoral — e ilegal, neetic și discriminatoriu față de colegii de pe traseele care au cel puțin un rond funcțional.
Conducerea CTP promite că va investi profitul în „condițiile de muncă”.
Perfect. Atunci prima investiție logică este prelungirea traseelor 1 și 13 până în Canta, unde există rond, dispecerat, spațiu, infrastructură.
Dar conducerea CTP a preferat varianta „pe hârtie”: întoarcerea în Gară, unde nu există nimic. Nici măcar o toaletă. Vatmanii au spus-o clar:
– „Conducerea are impresia că pe vagoane sunt roboți.”
Deja în Gară se intersectează traseele 3, 6 și 7.
Acum se adaugă 1, 8, 9 și 13.
Total: 7 trasee care se lovesc de același semafor de pe Bacinschi.
Angajații au avertizat:
– „La semaforul de la Bacinschi se vor aduna tramvaiele unul după altul.”
Rezultatul?
– cozi de tramvaie până la Voința,
– întârzieri în lanț,
– flux de călători preluat de 2–3 vagoane,
– restul pleacă goale din Gară.
Asta înseamnă: aglomerație în Tudor Vladimirescu și Canta, sub-servite cu un singur traseu, în timp ce Gara devine un nod sufocat.
Propunerea vatmanilor este perfect rezonabilă și rezolvă simultan:
– lipsa rondului;
– aglomerația din Gară;
– subdimensionarea transportului în Tudor Vladimirescu;
– lipsa legăturii directe cu Canta.
Modelul optim:
– Traseul 7 merge prin Tudor Vladimirescu → Gară → Tg. Cucu → Tudor Vladimirescu → Țuțora.
– Traseele 1 și 13 merg până în Canta, unde există două ronduri.
Beneficii:
– Tudor Vladimirescu are două trasee de tramvai în perioada universitară.
– Canta are două trasee (1 și 13), nu doar 7.
– Gara scapă de suprasaturare.
– Vatmanii au pauze legale.
– Fluxul de călători se distribuie uniform.
Este o soluție atât de logică încât devine ironic că nu a fost luată de la început în calcul.
Conducerea CTP spune că nu are autobuze pentru Copou din cauza aprobării târzii a bugetului local.
Dar presa arată altceva:
– CTP se laudă cu profit și încasări record.
– Zona metropolitană a pompat 7,4 milioane lei către CTP (Eduard Boz).
– Compania a lansat licitația pentru autobuze abia în iulie 2026, deși șantierul era anunțat de luni de zile.
– Evaluarea ofertelor durează până în septembrie, iar autobuzele vin cel mai devreme în octombrie 2026.
Între timp, lucrările în Copou trebuiau să înceapă în august.
Rezultatul?
Gol de câteva săptămâni în care nu există autobuze pentru a înlocui tramvaiele.
Asta nu e „aprobare târzie a bugetului”.
Asta e management defectuos.
Dacă ai profit, dacă ai încasări, dacă ai bani de la zona metropolitană, nu stai după bugetul local ca să cumperi 20 de autobuze second-hand.
Le cumperi din timp.
Altfel, pare fie incompetență, fie risipă, fie altceva.
Vatmanul bolnav sancționat, vatmanul cu elevele anchetat
Două cazuri recente din presă arată aceeași problemă:
– Vatman sancționat cu 10% din salariu pentru că i s-a făcut rău pe traseu.
– Vatman anchetat pentru un incident cu două eleve, fără claritate procedurală.
Aceste episoade arată un climat în care angajații sunt tratați ca piese interschimbabile, nu ca oameni.
În acest context, devierea traseelor fără rond și fără pauze devine doar continuarea firească a unei atitudini administrative reci și birocratice.
CTP Iași a reușit să creeze un plan de deviere care:
– ignoră realitatea din teren,
– ignoră oamenii care conduc tramvaiele,
– ignoră logica fluxurilor de călători,
– ignoră infrastructura existentă,
– ignoră propriile declarații despre „investiții în condițiile de muncă”.
În schimb, compania:
– trimite 7 trasee în același nod sufocat,
– nu oferă rond, toaletă sau pauză vatmanilor,
– nu are autobuze pentru Copou,
– dă vina pe bugetul local,
– se laudă cu profit și încasări record,
– sancționează angajați bolnavi,
– și promite că „totul va fi bine”.
CTP Iași vrea să modernizeze transportul public, dar nu reușește să modernizeze nici măcar pauza de 5 minute a unui vatman.
Iar soluția evidentă — prelungirea traseelor 1 și 13 până în Canta — este acolo, la doi pași, dar conducerea preferă să o ignore.
Probabil pentru că nu apare frumos „pe hârtie”.
Canta pe langa 7 mai are 30 30b si 19 pana la Gara si de acolo sa transbordeze in tramvaiele 13 1 9, asa ca numai dramatiza.
Pentru Primaria Iasi ,Conducere CTP.cum au avizat inceperea lucrarilor odata cu inceperea anului scolar,cat de tampit poti fi, cand ai in Copou atatea licee si facultati…
Conducerea acestei companii e închistată in reguli aberante și fără viziune. Odată, lasa rondul Canta doar cu un singur traseu de tramvai, când ar putea fi prelungite și 1/13 până acolo, sunt sigură că cei care folosesc transportul in comun vor fi incantati de idee, in al doilea rând privim și factorul uman, care ar trebui sa beneficieze de pauze intre curse. Se lauda că le pasă de angajați, se lauda cu realizări, să lase ideile comuniste deoparte, un personaj de la birouri condamna faptul că vatmanii cer condiții de muncă decente și spunea să fie dați afară, probabil visa coada de noi angajați la poarta să-i manevreze cum vor ei! Aveți sindicate,da, aia ce fac? Au fost unși de conducere și chiar nu le mai pasa de oamenii pe care ii reprezintă???
Tot acest tămbălău cu șantiere în întregul oraș doar că să aibă cu ce se lauda peste 2 ani la autoarele alegeri poate mai prinde odată osu. Eu sigur nu voi uita. Aaa…și în paralel cu șantierul din Copou s-a pregătit cu vopsea și partea de sus a sărăriei plata locurilor de parcare la bordura, ca sa nu fie nimic netaxat ca o cursă de șoareci așa.
Autobuzele nu au capacitatea tramvaielor, va fi un cosmar pe copou cand va incepe scoala. Inconstienta si nepasare la CTP.
sa-ti luam in plua mizeria de text scris cu ai. spune naibii cu cuvintele tale.
„Sistem” sau Betonel?
Tranzitul cotidian în perimetrul metropolitan contemporan nu reprezintă o simplă succesiune de deplasări vectoriale între puncte nodale predeterminate, ci o rețea complexă de interacțiuni sistemice în care infrastructura și factorul uman fuzionează într-o dinamică strict reglementată. În acest context, deciziile recente privind optimizarea rețelelor de transport din municipiul Iași – cu privire specială asupra devierilor temporare sau permanente din axa Copou, vizând traseele cu indicator numeric 1 și 13 – deschid o vastă problematică de ordin fenomenologic. Dincolo de pragmatismul evident al tabelelor de parcurs, modificarea fluxurilor logistice generează o serie de vectori de tensiune epistemică între conducerea administrativă a entității furnizoare de utilitate publică și corpul operator al vehiculelor pe șine (cunoscuți, în limbaj de specialitate, ca vatmani).I. Arhitectura circulară și disoluția punctului nodal de repaus.
Din perspectivă teoretică, un traseu urban optimizat se fundamentează pe principiul continuității dinamice. Totuși, mecanica transportului public implică, prin natura sa infrastructurală, imperativul existenței unor enclave de staționare controlată – conceptualizate sociologic ca „spații de descărcare a tensiunii operaționale”. Eliminarea sau eludarea unui rond de întoarcere din ecuația geometrică a traseelor menționate instituie o stare de perpetuum mobile infrastructural, unde linearitatea devine opresivă.Din punct de vedere academic, această transformare transcende simpla absență a unei infrastructure de tip buclă de întoarcere, proiectându-se în sfera alienării muncii înalt specializate. Lipsa unui punct terminus dotat cu funcții logistice elementare (destinate restructurării fiziologice și nutriționale a operatorului) transformă deplasarea dintr-un act de serviciu public într-o experiență sisifică, de un dramatism sistemic acut. Astfel, starea de revoltă semnalată la nivelul bazei operative nu trebuie privită ca o simplă rezistență la schimbare, ci ca o reacție firească de auto-conservare în fața disoluției barierelor de demarcație dintre timpul productiv și cel biologic.II. Dialectica revendicărilor de extindere: Ipoteza Canta ca vector de echilibruPropunerea articulată de reprezentanții corpului profesoral de conducere a tramvaielor, privind redirecționarea și extinderea terminală a liniilor 1 și 13 către segmentul infrastructural Canta, comportă o semnificație profundă în ecuația echilibrului urbanistic. Din unghi hermeneutic, cartierul Canta nu mai reprezintă doar o destinație periferică, ci dobândește valența unui axis mundi salvator, un refugiu spațio-temporal unde ritmul alert al deplasării neîntrerupte poate fi suspendat temporar pentru reconfigurarea homeostaziei corporale.Această solicitare de revizuire traseistică subliniază o profundă înțelegere intuitivă – dar corect fundamentată empiric de către angajați – a necesității simetriei logistice. Extinderea traseului nu ar reprezenta o simplă adăugire kilometrică, ci o reinstituire a demnității ergonomice. Refuzul sau amânarea implementării unui dialog constructiv între conducerea executivă și baza sindical-operativă pe această temă riscă să adâncească fractura conceptuală dintre planificarea de birou și realitatea dinamică a terenului.Concluzie: Spre o sinteză a mobilității sustenabileÎn ultimă instanță, disputa din jurul reconfigurării traseelor 1 și 13 din Iași relevă o problematică globală a modernității tardive: tensiunea indisolubilă dintre eficiența abstractă a cifrelor de trafic și realitatea concretă a organismului uman integrat în mașinărie. O abordare academică riguroasă ne obligă să constatăm că mobilitatea urbană nu poate fi cu adevărat sustenabilă dacă ignoră micro-structurile de confort ale propriilor săi agenți motori. Armonizarea acestor viziuni disonante rămâne un deziderat deschis, ale cărui soluții oscilează încă pe axele complexe ale managementului de tranzit contemporan.