Mineriada din 1990 revine în fața justiției! Ion Iliescu și alți foști oficiali, trimiși în judecată pentru crime împotriva umanității

După mai bine de trei decenii de la evenimentele violente din iunie 1990, cunoscute sub numele de „Mineriada”, dosarul ajunge din nou în fața instanței. Parchetul General a anunțat că fostul președinte al României, Ion Iliescu, alături de fostul premier Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, Adrian Sârbu și Miron Cozma, au fost trimiși în judecată pentru infracțiuni contra umanității.

Dosarul a fost înaintat spre soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Acuzații grave împotriva foștilor lideri ai statului

Procurorii militari susțin că, în perioada 13-15 iunie 1990, factorii decizionali ai statului român au orchestrat o acțiune represivă împotriva protestatarilor din Piața Universității, utilizând forțele de ordine și mii de mineri aduși din Valea Jiului pentru a înăbuși manifestațiile. Potrivit rechizitoriului, acțiunea s-a soldat cu moartea a patru persoane, violarea a două femei, rănirea a peste 1.300 de protestatari și arestarea abuzivă a peste 1.200 de persoane.

În acest dosar, printre cei acuzați se numără:

• Ion Iliescu, fost președinte al României și lider al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională;

• Petre Roman, fost prim-ministru al Guvernului provizoriu;

• Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru;

• Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informații;

• Adrian Sârbu, fost consilier guvernamental;

• Miron Cozma, liderul minerilor, acuzat că a condus grupurile de muncitori violenți.

Alături de aceștia, în dosar sunt incluși și alți foști oficiali și membri ai forțelor de ordine, implicați în reprimarea protestelor.

Cum a fost pus în scenă atacul împotriva manifestanților

Manifestațiile din Piața Universității au început în aprilie 1990, când mii de oameni au ocupat centrul Capitalei pentru a protesta împotriva regimului instalat după Revoluția din 1989. Protestatarii cereau o democrație autentică, eliminarea foștilor comuniști din structurile puterii și crearea unei prese libere.

În data de 13 iunie 1990, autoritățile au decis să intervină brutal împotriva manifestanților. Forțele de ordine, sprijinite de unități militare și de Serviciul Român de Informații, au pătruns cu violență în Piața Universității, reținând sute de persoane și devastând sediile unor instituții.

În zilele următoare, în sprijinul forțelor de ordine au fost aduși mii de mineri din Valea Jiului. Aceștia, mobilizați la ordinul autorităților, au atacat cu bestialitate protestatarii, intelectualii și studenții, sub pretextul că aceștia ar fi fost „elemente reacționare” și „dușmani ai democrației”. Numeroase sedii de partide și redacții ale ziarelor independente au fost vandalizate.

Acuzațiile procurorilor

Anchetatorii descriu reprimarea manifestațiilor ca fiind o acțiune organizată de un „grup criminal de tip sistemic”, format din lideri politici, membri ai serviciilor de informații și reprezentanți ai forțelor de ordine.

Potrivit anchetei, acest grup a orchestrat atacul nu doar împotriva celor prezenți în Piața Universității, ci și împotriva opozanților politici, a liderilor de opinie și a jurnaliștilor critici la adresa noii puteri. Printre metodele utilizate s-au numărat agresiuni fizice, arestări ilegale, simulări de execuții și detenții în condiții inumane.

De asemenea, procurorii susțin că în timpul Mineriadei s-a făcut „uz ilegal de armă cu muniție de război”, ceea ce a dus la moartea mai multor persoane.

Un proces întârziat de decizii controversate

Dosarul Mineriadei a fost inițial trimis în instanță în 2017, dar în 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat probele strânse de procurori și a cerut refacerea anchetei de la zero. Motivul invocat a fost nelegalitatea rechizitoriului.

Astfel, deși faptele datează din 1990, procesul abia acum are șanse să se desfășoare efectiv, după refacerea probatoriului.

Înalta Curte urmează să stabilească un termen pentru judecarea cauzei, în care sunt implicați unii dintre cei mai influenți foști lideri ai României post-decembriste.

Rămâne de văzut dacă această etapă va aduce, în sfârșit, un verdict în unul dintre cele mai sângeroase episoade ale tranziției românești către democrație.