Într-un gest ce pare mai degrabă un exercițiu de imagine decât o poziție fermă, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a cerut vineri, 28 februarie, organelor judiciare să își facă datoria în cazul lui Călin Georgescu și al fraților Tate, însă cu “respectarea drepturilor și libertăților omului”. Cu alte cuvinte, Justiția trebuie să acționeze, dar să fie atentă să nu deranjeze prea tare.
Declarația ministrului vine la scurt timp după ce Călin Georgescu a fost ridicat de procurori direct din trafic și pus sub control judiciar pentru instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, sprijin pentru organizații fasciste și fals în declarații privind finanțarea campaniei sale electorale.
În paralel, frații Tate, controversații milionari britanici acuzați de trafic de persoane și alte infracțiuni grave, au părăsit România cu un avion privat, având destinația Florida, după ce administrația Trump ar fi exercitat presiuni pentru ridicarea restricțiilor impuse acestora.
Justiția, independentă sau sub teroarea intervențiilor politice?
Într-un mesaj postat pe Facebook, Marinescu a subliniat că nu va interveni în procesul judiciar, dar în același timp a cerut “promptitudine, corectitudine și imparțialitate” în anchete. Dacă Justiția este atât de independentă, de ce a fost nevoie de acest mesaj public?
Mai mult, frații Tate au plecat nestingheriți din România exact în momentul în care SUA și-au exprimat clar dorința de a-i avea înapoi. Coincidență? Sau un semnal clar că presiunile externe cântăresc mai greu decât principiile de drept?
În cazul Georgescu, intervenția ministrului pare mai degrabă o încercare de a liniști spiritele și de a da impresia că România rămâne un “stat de drept”. Însă mesajul său este departe de a asigura opinia publică că legea se aplică uniform, fără ingerințe politice sau diplomatice.
Atât cazul lui Călin Georgescu, cât și cel al fraților Tate arată că România este prinsă într-o rețea de influențe și interese externe. Pe de o parte, statul român trebuie să dea un semnal că se luptă cu extremismul și rețelele infracționale, pe de altă parte, cedează sub presiuni politice venite din afara țării.
În final, mesajul lui Radu Marinescu pare mai degrabă o spălare pe mâini decât o poziție clară. Justiția trebuie să fie independentă, dar cu limitele dictate de jocurile de putere.