Mita care n-a fost mită: Judecătorii l-au scăpat pe Cătălin Cherecheș de confiscarea a 150.000 de dolari, pe motiv că banii au ajuns la comunitate

Fostul primar al municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, scapă încă o dată de o parte din acuzațiile care l-au urmărit ani la rând. Tribunalul Maramureș a respins marți, 19 august, cererea DNA de a confisca suma de 150.000 de dolari pe care procurorii o considerau mită mascată, primită de edil de la o companie elvețiană. Judecătorii au decis însă că banii nu au reprezentat foloase necuvenite, ci au fost utilizați în interes public, pentru evenimente locale și proiecte comunitare.

Decizia nu este definitivă, dar reprezintă încă un episod controversat în cariera fostului primar, care se află deja după gratii într-un alt dosar de corupție.

Cum a început scandalul

În 2018, DNA l-a trimis în judecată pe Cătălin Cherecheș, acuzându-l că a pretins mită de la milionarul elvețian Marco Wermelinge, reprezentant al companiei Werco Trade AG, care cumpărase depozitele de pirită auriferă ale Remin Baia Mare. În schimbul sumei de 150.000 de dolari, edilul ar fi aprobat eliberarea unor autorizații pentru transportul minereului.

Banii nu au ajuns însă direct în conturile lui Cherecheș, ci au fost „disimulați” în două contracte de sponsorizare:

• 60.000 de dolari către Primăria Baia Mare,
• 90.000 de dolari către clubul de handbal al municipiului.

Procurorii au susținut că edilul a folosit o parte din acești bani pentru a finanța, prin interpuși, trustul său de presă, câștigând astfel capital electoral.

Dosarul s-a închis, dar banii au rămas în dispută

Procesul principal s-a încheiat în 2023, când Curtea de Apel Cluj a constatat că a intervenit prescripția răspunderii penale. Cherecheș nu a mai putut fi condamnat, însă problema mitei a rămas nerezolvată, iar cazul a fost trimis înapoi la Tribunalul Maramureș.

Marți, judecătorii au decis: nu se impune confiscarea banilor. Motivul? Fondurile au fost folosite pentru comunitate, achiziția de echipamente de joacă, organizarea festivalului „Toamna Băimăreană”, spectacole artistice și chiar artificii la „Sărbătoarea Castanelor”.

Instanța a mers și mai departe, afirmând că fapta nu poate fi încadrată la luare de mită, întrucât banii nu au fost folosiți în scop personal, ci în interes public. Potrivit judecătorilor, dacă edilul ar fi condiționat un act administrativ de o astfel de plată, situația ar putea fi încadrată la abuz în serviciu, nu la luare de mită.

În plus, argumentul DNA că Cherecheș ar fi câștigat capital electoral din această sponsorizare a fost catalogat drept „îndoielnic”. Magistrații au subliniat că alegerile locale urmau abia în 2016, iar primarul fusese deja ales în 2012.

Un alt dosar, o condamnare definitivă

Deși scapă de confiscarea celor 150.000 de dolari în acest dosar, Cherecheș nu este liber de probleme. În noiembrie 2023, el a fost condamnat definitiv la cinci ani de închisoare pentru luare de mită într-un alt caz. Înainte de sentință, fostul edil a fugit din țară cu actul de identitate al unei rude, dar a fost prins câteva zile mai târziu în Germania și extrădat în România.

Mai mult, familia lui Cherecheș a ajuns și ea în atenția justiției: soția și socrii săi au primit pedepse cu suspendare pentru că au încercat să mituiască o judecătoare din completul care îi judeca dosarul.

Cazul celor 150.000 de dolari „mita care n-a fost mită” arată cum o sumă uriașă, pe care DNA o considera o șpagă clasică, a fost reinterpretată de instanță drept fonduri cheltuite „în folosul comunității”. Decizia Tribunalului Maramureș nu este definitivă, dar ridică din nou întrebări despre granița fragilă dintre corupție, abuz în serviciu și bani direcționați spre campanii de imagine publică.