Mituri și realități despre produsele de origine animală. Ce trebuie să știe consumatorul român, potrivit specialiștilor din Iași  

Potrivit dr. ing. Leonard Constantin Stafie, specialist din domeniul avicol din Iași, consumatorii nu trebuie să creadă toate miturile apărute peste noapte și să se informeze cu privire la produsele pe care le consumă. El oferă câteva sfaturi în ceea ce privește produsele de origine animală

Acesta susține că produsele de origine animală – carne, lapte, ouă, brânzeturi sau slănină – trebuie privite cu luciditate: nu doar cu teamă, dar nici cu nepăsare.

„În jurul lor s-au construit numeroase mituri: «carnea de pui are hormoni», «laptele îngroașă mucus», «brânza produce colesterol rău», «slănina blochează arterele». Aceste idei, repetate adesea, creează percepții care pot denatura realitatea. Scopul acestui articol este de a aborda fiecare mit cu informații științifice, de a integra date recente și de a oferi consumatorului român o privire clară, argumentată, asupra a ceea ce se întâmplă cu adevărat în farfurie”, susține dr. ing. Leonard Constantin Stafie, specialist în domeniul avicol.

Produsele de origine animală trebuie să fie atent selectate de consumatori

În ceea ce privește carnea de pasăre, hormonii, alimentația și culoarea cărnii, una dintre cele mai persistente temeri este cea prin care „puii cresc cu hormoni”.

„Este vorba de imaginea fermei pline de aparate sau injecții care accelerează creșterea păsărilor. Adevărul este însă diferit: în zona Uniunii Europene, inclusiv în România, folosirea hormonilor de creștere în păsări este interzisă prin legislație (European Food Safety Authority, 2020). Natura performanței creșterii rapide stă mai degrabă în genetica modernă, nutriția optimizată, managementul fermei (mediu, sanitație, sănătate) și tehnologia de creștere (FAO, 2018). Un alt element adesea neînțeles este culoarea cărnii. Mulți consumatori consideră că «pulpa mai roșie» e semn de tratament sau că «pieptul alb» ar fi mai slab nutritiv. Realitatea: pieptul este mușchiul folosit mai puțin, deci conține mai puțină mioglobină și este mai deschis la culoare. Picioarele sunt folosite mai mult și astfel au culoare mai închisă (USDA, 2019). În plus, alimentația păsării – dacă include porumb, morcovi sau alte ingrediente bogate în carotenoide – poate da pielii și mușchilor nuanțe galben-portocalii naturale: un semn nu de chimie, ci de alimentație (University of Illinois Extension, 2021). Alegerea corectă pentru consumator: optează pentru carne de pasăre din ferme licențiate, verifică trasabilitatea produsului și asigură-te că eticheta reflectă conformitate cu normele sanitar-veterinare. Când sunt respectate aceste condiții, riscurile legate de «hormoni» sunt, de fapt, extrem de reduse”, explică dr. ing. Leonard Constantin Stafie.

08:35, 06 Feb 2026

FOTO Degețele de pui – Rețeta pentru un preparat delicios, ideal atât pentru copii, cât și pentru adulți!

09:02, 30 Jan 2026

FOTO Rețeta pentru un souvlaki de pui delicios – Preparat cu un gust grecesc autentic, simplu de făcut acasă!

Mituri despre antibioticele din produsele alimentare de pe piața din România

Multe persoane vorbesc despre antibioticele din produsele animale. Specialistul în avicultură demontează acest mit.

„Un alt mit major: «carnea sau ouăle conțin antibiotice, care ajung în farfurie». Această idee este alimentată de teama că animalele crescute intensiv au medicamente, iar noi, consumatorii, le ingerăm inconștient. Adevărul este însă că, în fermele moderne și sub legislația UE, antibioticele se administrează doar terapeutic, sub strict control veterinar, și apoi urmează perioada de retragere, intervalul în care produsul este ținut separat până când reziduurile scad sub limitele legale (European Medicines Agency, 2021). Mai mult, programul de monitorizare la nivel european evidențiază o conformitate foarte mare: de exemplu, studiile arată că majoritatea probelor oficiale au valori de reziduuri sub pragurile legale, ceea ce indică faptul că sistemul de control funcționează (EFSA, 2020). Un studiu european despre aportul de proteine animale arată că riscul de utilizare abuzivă a antibioticelor în carne și produse lactate este redus (ResearchGate, 2013). Consumatorului îi rămâne un rol activ: să aleagă produse de la ferme autorizate, să caute etichetă cu indicații clare, să evite produsele fără trasabilitate și să fie sceptic în fața ofertelor «ieftine» care nu afișează informații de proveniență”, mai spune specialistul în avicultură, care nu este de acord cu noua prezentare a legii mirosului.

Consumul de lapte este ridicat în România

În ceea ce privește laptele, există și în cazul acestui produs alimentar mai multe mituri despre hormoni și mucus.

„Se spune adesea: «Vițelul crește mare pentru că bea lapte. Dacă eu beau lapte, voi crește mai repede». Ideea implică că laptele ar conține hormoni care stimulează creșterea la om. Realitatea este că laptele conține hormoni naturali (prezenți și în alte alimente de origine animală), care însă sunt, în mare măsură, inactivi după digestie – tractul digestiv, sucurile gastrice, enzimele degradează majoritatea acestor molecule (EFSA Journal, 2012). Altă idee repetată: «Laptele îngroașă secrețiile, creează mucus, favorizează răcelile». Studiile arată că, pentru majoritatea adulților sănătoși, nu există o legătură clară între consumul moderat de lapte și creșterea secrețiilor de mucus (American Journal of Clinical Nutrition, 2013). Două condiții fac excepție: intoleranța la lactoză și alergia la proteinele din lapte. În aceste cazuri, consumul de lapte poate genera simptome respiratorii sau digestive. Laptele furnizează proteine de calitate, calciu, fosfor, vitamina D (dacă este îmbogățit) și alți micronutrienți esențiali la creștere și menținerea oaselor (Harvard T.H. Chan School of Public Health, 2020). Intensitatea gălbenușului oului și culoarea pielii puilor reflectă alimentația păsării sau a animalului, nu aditivi chimici (University of Illinois Extension, 2021). Consumatorul trebuie să fie atent la proveniența laptelui: vaci sănătoase, furaje de calitate, procesare adecvată (pasteurizare, refrigerare)”, susține dr. ing. Leonard Constantin Stafie.

Specialist: „În realitate, culoarea cojii depinde de rasa găinii, iar culoarea gălbenușului este influențată de alimentația acesteia”

Specialistul oferă sfaturi și despre alte produse consumate des, cum sunt ouăle.

„Sunt unele dintre cele mai versatile produse de origine animală, dar sunt înconjurate de mituri și prejudecăți. Mulți consumatori cred că ouăle cu gălbenuș intens portocaliu sau cu coaja maro sunt «tratați» sau «chimici». În realitate, culoarea cojii depinde de rasa găinii, iar culoarea gălbenușului este influențată de alimentația acesteia – porumb, morcovi sau verdețuri cresc intensitatea carotenoidelor din gălbenuș, ceea ce îi dă culoarea mai puternică (University of Illinois Extension, 2021). Din punct de vedere nutrițional, ouăle oferă proteine complete – vitaminele B12, D, A – și minerale precum seleniu și zinc. Gălbenușul conține colesterol, dar studii recente arată că consumul moderat nu crește semnificativ riscul cardiovascular la adulții sănătoși (Harvard T.H. Chan School of Public Health, 2020). Recomandări practice: alege ouă provenite din ferme verificate, cu trasabilitate și respectarea normelor sanitar-veterinare; consumă moderat, integrând ouăle într-o dietă diversificată, alături de legume, cereale integrale și proteine vegetale (EFSA, 2015)”, recomandă specialistul din Iași.

Mai multe amenzi au fost aplicate în Iași pentru produse alimentare neconforme.

Brânzeturile sunt adesea evitate de unii consumatori din cauza grăsimilor sau a colesterolului

Miturile includ ideea că brânza maturată „blochează arterele” sau că produce exces de mucus.

„În realitate, brânzeturile maturate au un conținut redus de lactoză și pot fi tolerate de majoritatea persoanelor cu sensibilitate la lactoză (National Dairy Council, 2018). Studiile arată că aportul moderat de brânză fermentată nu crește riscul bolilor cardiovasculare, iar unele componente bioactive pot chiar proteja vasele de sânge (EFSA, 2015). Brânza este sursă de proteine de calitate și calciu, esențiale pentru dezvoltarea oaselor și menținerea masei musculare. Sfat pentru consumatori: optează pentru brânzeturi din lapte controlat, provenit din ferme verificate, și consumă-le în porții moderate (30-40 g/zi). Evită produsele fără etichetă clară sau proveniență incertă. Slănina este un aliment tradițional, bogat în grăsimi, dar percepția că ar fi «periculoasă» este adesea exagerată. Consumată ocazional și moderat, din surse controlate, reprezintă o sursă de energie și grăsimi esențiale. Grăsimile din slănină conțin proporții de grăsimi mono și polinesaturate benefice, care contribuie la metabolismul normal și absorbția vitaminelor liposolubile (Harvard T.H. Chan School of Public Health, 2020). Problemele apar în cazul consumului excesiv și fără diversificarea dietei. Recomandare: verifică sursa, evită produsele necontrolate sanitar-veterinar și integrează slănina în dietă moderat, ca parte a unei alimentații echilibrate. În concluzie, produsele de origine animală fac parte dintr-o alimentație sănătoasă dacă sunt consumate responsabil și provin din surse controlate sanitar-veterinar. Educația și informarea corectă permit alegeri sănătoase și prevenirea efectelor nocive presupuse de miturile alimentare”, încheie dr. ing. Leonard Constantin Stafie cu sfaturi referitoare la produsele de origine animală, consumate în Iași.