Nu sunt bani pentru pensii și salarii, dar se găsesc pentru altele! Guvernul Bolojan alocă 1,4 miliarde de lei pentru patru stadioane, în plină austeritate

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Guvernul demis condus de Ilie Bolojan a aprobat un proiect de finanțare pentru patru mari investiții sportive, cu o valoare totală de peste 1,4 miliarde de lei. Decizia vine în condițiile în care autoritățile invocă austeritatea și reducerea cheltuielilor publice.

Proiectele vizează construirea unor arene în Timișoara, Oradea, Slatina și Brașov. Cea mai mare investiție este stadionul de 30.000 de locuri din Timișoara, estimat la peste 609 milioane de lei. La Oradea, proiectul are o valoare de aproape 386 de milioane de lei, în timp ce stadionul din Slatina este estimat la peste 289 de milioane de lei. Pentru Stadionul „Tineretului” din Brașov sunt prevăzute aproape 136 de milioane de lei.

Nu sunt bani pentru pensionari, copii și studenți, dar se găsesc pentru stadioane

Investițiile sportive sunt greu de justificat în actualul context bugetar, mai ales în orașe în care nu există necesitatea unor arene de asemenea dimensiuni.

Una dintre principalele probleme ridicate este legată de costurile ulterioare. Construirea unui stadion presupune nu doar cheltuiala inițială, ci și bani pentru întreținere, personal, utilități și administrare. Ne punem întrebarea dacă aceste arene vor putea genera venituri suficiente pentru a-și acoperi cheltuielile.

08:52, 01 Sep 2026

FOTO Ilie Bolojan, mesaj ferm în plin blocaj politic: „România are nevoie de un Guvern!“

09:32, 31 Aug 2026

FOTO Ilie Bolojan o ține în brațe pe Cristina Trăilă: „Din punctul meu de vedere, este nevinovată!”

În cazul investițiilor sportive din România, exemplul care reușește să atragă suficientă activitate și venituri este Cluj Arena. În schimb, celelalte proiecte nu își acoperă integral costurile de funcționare și au nevoie, în continuare, de finanțare publică.

În acest context, alocarea unor sume de peste un miliard de lei pentru patru arene este considerată de români o decizie dificil de justificat, mai ales într-o perioadă în care Guvernul vorbește despre reducerea cheltuielilor.

Proiectul prevede ca 75% din finanțarea fiecărei investiții să provină de la bugetul de stat, iar 25% să fie asigurată din bugetele locale.

Cât costă cele patru proiecte

Pentru stadionul de 30.000 de locuri din Timișoara este prevăzută suma de 609.366.993,68 lei, cu TVA.

Complexul sportiv din Oradea are o valoare de 385.843.822,12 lei, în timp ce Complexul Sportiv-Stadion Municipal „1 Mai” din Slatina este estimat la 289.472.880,95 lei.

Pentru Stadionul „Tineretului” din Brașov sunt prevăzuți 135.785.757,81 lei.

În total, cele patru investiții ajung la aproximativ 1,42 miliarde de lei.

Critica la adresa Guvernului este cu atât mai puternică deoarece aceste alocări vin într-un moment în care populația și sectorul bugetar sunt anunțate că trebuie să suporte măsuri de reducere a cheltuielilor. Se discută despre limitarea unor drepturi salariale și sporuri, în timp ce pensionarii, copiii și studenții sunt printre categoriile pentru care ar fi nevoie de mai multe resurse.

Românii consideră însă că tocmai această situație ar trebui să impună o reevaluare a priorităților: dacă statul nu dispune de suficienți bani pentru toate cheltuielile sociale și salariale, investițiile sportive de sute de milioane de lei ar trebui analizate inclusiv prin prisma utilității și a costurilor pe termen lung.

„Pentru un număr de 4 stadioane, indicatorii tehnico-economici au fost aprobați prin hotărâri ale Guvernului, iar procedurile de achiziție publică au fost finalizate de către CNI SA, impunându-se încheierea contractelor cu operatorii desemnați câștigători. Ulterior finalizării procedurilor de achiziție publică și desemnării ofertanților câștigători au fost încheiate convențiile de cofinanțare, prin care părțile semnatare și-au asumat participarea financiară la realizarea investițiilor. În actualul cadru fiscal-bugetar, gestionarea prudentă a investițiilor publice presupune atât prioritizarea obiectivelor care au parcurs etapele de pregătire și de achiziție publică, cât și corelarea angajamentelor legale asumate cu resursele disponibile și distribuirea efortului financiar pe mai multe exerciții bugetare, în funcție de etapele efective de implementare”, este notat în proiectul de construcție a stadioanelor.