Municipiul Sfântu Gheorghe a anunțat oficial că nu va majora impozitele pe locuințe pentru persoanele fizice nici în 2026. Primarul Antal Árpád susține că dreptul la locuire trebuie protejat, chiar și în contextul noilor schimbări fiscale impuse la nivel național, și explică de ce administrația locală preferă să aplice taxe mai mari pentru autoturisme.
De ce nu cresc impozitele pe locuințe în Sfântu Gheorghe
Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, a declarat public că, atât timp cât va conduce administrația locală, impozitele pe locuințele persoanelor fizice vor rămâne la nivelul minim permis de lege. Edilul consideră că locuirea nu este un privilegiu, ci un drept fundamental, care nu ar trebui împovărat suplimentar prin taxe mai mari.
„Ca primar și ca sociolog, eu cred că locuirea și locuința reprezintă un drept fundamental, în timp ce mersul cu mașina este, într-o anumită măsură, opțional”, a explicat Antal Árpád în cadrul unei conferințe de presă.
Potrivit acestuia, legislația fiscală oferă autorităților locale o marjă foarte mare de manevră atunci când vine vorba de impozitarea locuințelor. Diferența dintre impozitul minim și cel maxim permis de lege poate ajunge până la 500%. Cu alte cuvinte, un proprietar care plătește în prezent aproximativ 400 de lei pe an ar putea ajunge, teoretic, să plătească până la 2.000 de lei. Administrația locală a ales însă varianta cea mai mică.
Taxe mai mari pentru mașini
În schimb, primăria nu se opune majorării impozitelor pentru autoturisme. Primarul spune că numărul mare de mașini contribuie la aglomerație, poluare și disconfort urban, iar taxele pot fi un instrument pentru a descuraja acest fenomen.
„Atâta timp cât numărul autoturismelor crește și creează disconfort în oraș, nu cred că ar trebui să mergem cu impozite mici care să încurajeze și mai mult acest lucru. Nu vrem mai multe mașini în oraș”, a subliniat edilul.
Noua politică fiscală prevede ca impozitele pentru autovehicule să fie diferențiate în funcție de capacitatea cilindrică și norma de poluare, în linie cu modificările recente ale Codului Fiscal.
Antal Árpád a explicat și de ce majorarea impozitelor pe locuințe nu este esențială pentru bugetul municipiului. În prezent, impozitele pe locuințe, terenuri și autoturisme reprezintă doar aproximativ 4% din veniturile totale ale orașului și circa 7% din veniturile proprii.
Anul trecut, suma colectată din aceste taxe a fost de aproximativ 12 milioane de lei, bani care au fost folosiți integral pentru curățenia orașului, prin serviciile de salubritate.
„Oamenii plătesc pentru gunoi, nu pentru curățenia orașului în ansamblu. Curățenia, iluminatul public, întreținerea infrastructurii au costuri reale care trebuie acoperite”, a explicat primarul.
Edilul a recunoscut că modificările privind impozitarea proprietăților nu sunt decizii izolate, ci fac parte din angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), negociat cu Comisia Europeană.
„Această lege trebuia adoptată pentru a nu pierde fonduri europene. Este un angajament asumat de guvernele anterioare, iar anul 2026 a fost ultimul moment posibil pentru a bifa acest jalon. Altfel, România risca să piardă bani pentru spitale, autostrăzi și alte investiții majore”, a explicat Antal Árpád.
Pentru a reduce nemulțumirile apărute în rândul populației, primarul a anunțat că intenționează să organizeze întâlniri publice cu cetățenii, unde va explica modul în care se formează bugetul local și cum sunt folosiți banii publici.
„Eu cred că impozitul plătit pentru primărie este cea mai bună investiție. Pentru fiecare leu plătit de cetățeni, administrația reușește să atragă încă 10 lei din fonduri europene sau guvernamentale”, a spus edilul.
Potrivit primarului, aproximativ 70–80% dintre familiile din Sfântu Gheorghe dețin un apartament de două sau trei camere și o mașină cu motor de până la 1.600 cmc. Pentru aceștia, impozitul anual total ajunge la aproximativ 600 de lei, adică în jur de 50 de lei pe lună.
Consiliul Local a decis ca, și în 2026, impozitele pe locuințe să rămână la nivelul minim, continuând o politică fiscală aplicată deja de peste un deceniu.