Parlamentul European respinge planul de buget propus de Comisie. Ursula von der Leyen vine cu modificări majore

Uniunea Europeană se confruntă cu o nouă tensiune politică de proporții! Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost nevoită să revizuiască planul pentru următorul buget pe termen lung al blocului comunitar, după ce Parlamentul European a amenințat că va respinge întregul proiect dacă nu se aduc modificări esențiale.

Potrivit unei scrisori confidențiale consultate de agenția DPA și preluată de Agerpres, Ursula von der Leyen a transmis personal președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, și premierului danez Mette Frederiksen, care conduce în prezent președinția rotativă a Consiliului UE, o serie de propuneri de ajustare menite să salveze procesul de adoptare a bugetului.

Modificări-cheie propuse de Comisie

Pentru a detensiona situația, Ursula von der Leyen a inclus în noua versiune a propunerii sale mai multe concesii majore:

• Mai multă putere pentru regiunile europene, care ar urma să aibă un cuvânt mai greu de spus în distribuirea fondurilor;
• Posibile garanții suplimentare pentru sectorul agricol, grav afectat de inflație și costurile de producție;
• Un rol mai consistent al Parlamentului European în supravegherea și aprobarea cheltuielilor bugetare.

O altă propunere aflată în discuție este crearea unui fond special pentru dezvoltarea zonelor rurale, separat de alocările tradiționale din Politica Agricolă Comună (PAC).

Noua formulă bugetară ar urma să acopere perioada 2028–2034, cu un volum total estimat de aproximativ 2.000 de miliarde de euro, adică cu 700 de miliarde mai mult față de actualul cadru financiar multianual (2021–2027).

Inițiativa Ursulei von der Leyen vine după ce liderii principalelor grupuri politice europene (populari, social-democrați, liberali și ecologiști) au transmis, la sfârșitul lunii octombrie, o scrisoare comună de avertisment în care criticau dur propunerea inițială a Comisiei.

Eurodeputații reproșează faptul că planul din iulie reduce influența Parlamentului în deciziile privind cheltuirea banilor europeni și diminuează importanța politicii regionale, una dintre pietrele de temelie ale coeziunii europene.

Semnatarii scrisorii atrag atenția că, în forma actuală, fiecare stat membru ar elabora propriile planuri de cheltuieli, în loc ca fondurile să fie împărțite transparent prin programe comune. O astfel de abordare, avertizează ei, ar putea favoriza corupția, inegalitățile între state și pierderea controlului democratic asupra modului în care sunt cheltuiți banii publici europeni.

O cursă contra-cronometru pentru un acord

În actualul mecanism legislativ european, adoptarea bugetului pe termen lung (cadrul financiar multianual) este un proces extrem de delicat:

• toate cele 27 de state membre trebuie să îl aprobe în unanimitate,
• iar Parlamentul European trebuie să voteze favorabil cu majoritate calificată.

Dacă Parlamentul respinge proiectul, întregul proces trebuie reluat de la zero, fapt care ar întârzia finanțările europene și ar crea haos administrativ la Bruxelles.

Pentru a evita un asemenea scenariu, Ursula von der Leyen a convocat o reuniune de urgență la nivel înalt, programată pentru luni, la care vor participa Roberta Metsola, premierul danez Mette Frederiksen, dar și alți lideri europeni implicați în negocieri. Scopul: găsirea unui compromis înainte ca tensiunile politice să escaladeze într-o criză instituțională.

Un buget de 2.000 de miliarde, dar cu ce preț politic?

Discuțiile privind următorul buget european sunt considerate esențiale pentru definirea direcției strategice a Uniunii până în 2034, inclusiv în privința tranziției verzi, securității energetice, digitalizării și politicii externe.

Dar tensiunile actuale arată o realitate dură: Europa este tot mai divizată între nevoia de centralizare a deciziilor financiare și dorința statelor membre de autonomie bugetară.

În cuvintele unui diplomat european citat de DPA: „Nu este doar o luptă despre bani. Este o bătălie despre cine controlează viitorul Europei.”