Paștele catolic 2023: Ce tradiții și obiceiuri respectă credincioșii în ziua de Înviere

Duminică, 9 aprilie 2023, creștinii catolici și protestanți celebrează cea mai importantă sărbătoare a creștinătății, Paștele. Paștele catolic este sărbătorit la dată diferită față de cel ortodox, însă tradițiile și obiceiurile ce însoțesc această sărbătoare se aseamănă destul de mult

Paştele este o sărbătoare a cărei dată este variabilă. Aceasta se calculează după o regulă a Sinodului Ecumenic de la Niceea, în anul 325. Astfel, s-a stabilit ca Paştele să fie serbat întotdeauna duminica. Această duminică va fi imediat următoare lunii pline de după echinocțiul de primăvară.

Stirile PROTV

Românul care și-a ucis iubita în mașină a atras-o într-o capcană. „Ea l-a crezut, a luat fetița, dar s-a terminat tragic”

RomaniaTV

Wow! Cristela Georgescu, în costum de baie în zăpadă, imagini necenzurate cu "Prima Doamnă!

Când data Paştelui iudaic (adică 14 Nisan) cade duminica, Paştele creştin va fi serbat duminica următoare, pentru a nu fi serbat la aceeaşi dată cu cel iudaic, dar nici înaintea acestuia. Anul 2017 a fost ultimul an când Paștele catolic și cel ortodox au căzut în aceeași zi. Sărbătoarea nu are o dată fixă, însă se celebrează primăvara, în cea de-a doua parte a lunii aprilie sau în prima parte a lunii mai.

Paștele catolic este sărbătorit la dată diferită față de cel ortodox

Care sunt originile sărbătorii pascale

Sâmbătă, înainte de Înviere, se sfinţeşte un coşuleţ cu ouă roşii, cozonac, carne de miel şi vin

Originile sărbătorii pascale sunt legate de sărbătorile mai vechi ale renașterii naturii și ale echinocțiului de primăvară. Prin sărbătoarea Paștelui, poporul evreu marchează eliberarea din sclavie și plecarea din Egipt. La începutul erei noastre, în perioada în care a trăit Iisus, data Paștelui iudeu (Pesah) era fixată în ziua de 14, în luna Nisan (după calendarul lunar), ziua cu prima lună plină a primăverii. Nisan este prima lună a anului în calendarul asirian, iar în cel iudaic este prima lună a anului ecleziastic și a șaptea lună (a opta în anii bisecți) a anului secular. Numele de „nisan” este de origine asiro-babiloniană și înseamnă „luna fericirii”.

Această dată era dependentă de ciclul lunar (anul de 13 luni), nu de calendarul solar de 12 luni, aplicat în prezent. Astfel, data Paștelui a fost stabilită de primul Conciliu de la Niceea, din anul 325, în „duminica imediat următoare lunii pline după echinocțiul de primăvară”. Calculul acestei date permite stabilirea în calendar nu doar a Paștelui, ci și a altor sărbători creștine importante.

Paștele catolic este sărbătorit la o altă dată decât cel ortodox, deoarece Biserica Catolică se raportează la echinocţiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează acelaşi eveniment astronomic după calendarul iulian. Există, astfel, şi ani în care sărbătorile pică în aceeaşi zi, dar şi ani în care decalajul este mai mare de o săptămână.

În duminica Paştelui, Papa Francisc va rosti, în Piaţa Sfântul Petru, de la Vatican, în faţa a mii de credincioşi, în zeci de limbi, tradiţionalul mesaj de Paşte şi binecuvântarea „urbi et orbi”

Ce tradiții și obiceiuri au credincioșii catolici de Paște

În dimineața Paștelui, înainte de micul dejun, toţi membrii familiei se spală pe faţă cu apa în care a fost pus un ou roşu şi un ban

Înainte de a sărbători Învierea Domnului, creștinii catolicii țin post timp de 4-5 săptămâni. Postul ținut de catolici este diferit față de cel ortodox, întrucât presupune doar abținerea de a consuma preparate din carne, catolicii putând, astfel, să mănânce produse lactate și ouă. Pentru a întâmpina Paștele așa cum se cuvine, la sfârşitul slujbelor religioase din Săptămâna Mare, creștinii catolici sunt împărtăşiţi cu ostie (pâine nedospită).

După aceasta are loc „procesiunea”, adică înconjurarea bisericii de către preoţi şi credincioşi. Sâmbătă, înainte de Înviere se sfinţeşte un coşuleţ cu ouă roşii, cozonac, carne de miel şi vin. În dimineața Paștelui, înainte de micul dejun, toţi membrii familiei se spală pe faţă cu apa în care a fost pus un ou roşu şi un ban, acestea fiind simbolurile sănătăţii şi ale belşugului. Un alt obicei care se practică în ziua Paștelui la catolici este dăruirea și ciocnitul ouălor, acest obicei este destul de cunoscut și în rândul creștinilor ortodocși. În duminica Paştelui, Papa Francisc va rosti, în Piaţa Sfântul Petru de la Vatican, în faţa a mii de credincioşi, în zeci de limbi, tradiţionalul mesaj de Paşte şi binecuvântarea „Urbi et orbi”.

De Paște, creștinii catolici mai respectă și alte tradiții, însă acestea nu au nicio legătură cu cele religioase, cum ar fi „vânătoarea de ouă” care se organizează în grădini sau case.