Peste 70 de lucrări realizate de peste 50 de artiști români, printre care Nicolae Grigorescu, Theodor Aman, Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza, Corneliu Baba, Ion Țuculescu, Oscar Han, Ion Pacea, Ion Jalea și mulți alții, sunt expuse la Palatul Braunstein din Iași.
În acest context, agenții de la Poliția Locală Iași vor păzi zi și noapte exponatele prețioase.
„Avem un peisaj de iarnă de la Iași, două lucrări de sculptură cu Mihai Eminescu și două basoreliefuri cu Ion Creangă și Nicolae Gane, primarul Iașului. Iată că avem și lucrări care au o legătură foarte specială cu Iașul. Este o expoziție dedicată Zilei Culturii Naționale, dar și Zilei Unirii Principatelor Române, o expoziție care arată unitatea, ciclurile, temele și tendințele din istoria artei din România. Pentru elevi și studenți această expoziție este un manual despre tot ce înseamnă istoria artei din România”, spune dr. Alexandru Constantin Chituță, directorul Muzeului Brukenthal din Sibiu.
Pentru ce mai este denumit „Palatul Braunstein”?
Denumirea nu mai are nicio legatura cu starea de fapt actuala.
Cladirea era in totalitate in proprietatea statului inca inainte de ’44. Evreul respectiv a fost executat silit, a platit datoriile catre stat cu contravaloarea acestei cladiri. Apoi personajul a fugit in strainatate, 50 de ani nu s-a stiut nimic de el.
Dupa revolutie s-a aplicat schema cunoscuta de extorcare a banilor statului catre o firma de avocatura oarecare, adica retrocedarea.
Cum s-ar zice am ramas si batuti si cu banii luati. Macar cu atat sa ne alegem, sa stergem amintirea excrocului evreu Braunstein. Poate printr-un sondaj de opinie sa schimbam denumirea cladirii.