Titlurile zilei

Pe rețelele de socializare, tinerii, în special, folosesc doar prescurtări, cuvinte pocite, neologisme prost utilizate fără a respecta reguli de exprimare și de scriere. Profesorul ieșean Carmen Dimitriu, despre cele mai frecvente greșeli de Limba română (Exclusiv)

Publicat: 11 iul. 2020
Cele mai frecvente greșeli de gramatică în media, spațiul public și discursuri sunt analizate de lect. univ. dr. Carmen Dimitriu, universitarul ieșean care predă Limba română la Universitatea de Stat din Comrat, Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia
Lect. univ. dr. Carmen Dimitriu vorbește despre cele mai frecvente greșeli de gramatică în media, spațiul public și discursuri

Pe rețelele de socializare, cei mai mulți dintre tineri folosesc doar prescurtări, cuvinte pocite, neologisme prost utilizate fără a respecta reguli de exprimare și de scriere. Cele mai frecvente greșeli de Limba română în media, spațiul public și discursuri, analizate de lect. univ. dr. Carmen Dimitriu, care predă Limba română la Universitatea de Stat din Comrat, Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia. „Asistăm de ani buni la o «schingiuire» pe cât de voită, pe atât de inconștientă a limbii… În timp ce ne laudăm cu tot felul de valori, de fapt distrugem tot ce avem mai valoros”, remarcă profesorul carmen Dimitriu

Pe rețelele de socializare, cei mai mulți dintre tineri folosesc doar prescurtări, cuvinte pocite, neologisme prost utilizate fără a respecta reguli de exprimare și de scriere. Este vorba despre cele mai frecvente greșeli de Limba română în media, spațiul public și discursuri! După 1989 a început un grav proces de „schingiuire” a Limbii române, atât în media și spațiul public, cât și în mediul online sau discursuri oficiale. Fenomenul este analizat de lect. univ. dr. Carmen Dimitriu, universitarul ieșean care predă Limba română la Universitatea de Stat din Comrat, Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia, Republica Moldova, prin intermediul Institutului Limbii Române.

„Asistăm de ani buni la o «schingiuire» pe cât de voită, pe atât de inconștientă pentru Limba română…”, arată lect. univ. dr. Carmen Dimitriu

În acest context, lect. univ. dr. Carmen Dimitriu, profesor de Limba și literatura română, face o succintă analiză. „Asistăm de ani buni la o «schingiuire» pe cât de voită, pe atât de inconștientă a limbii… În timp ce ne lăudăm cu tot felul de valori, de fapt distrugem tot ce avem mai valoros”, remarcă profesorul Dimitriu. Aici, specialistul vine cu motto-ul:

„Să-ți fie-atât de drag cuvântul, / Încât, atunci când îl rostești, / Să crezi că însuși Eminescu / Ascultă ce și cum vorbești”, ce-i aparține lui Vasile Romaniuc, scriitor din Republica Moldova.

Mai departe, lect. univ. dr. Carmen Dimitriu citează și din Mihai Eminescu: „Dar, pe cât timp studiul principal al unei școale rurale sau primare e limba românească, ea este totodată organul prin care neamul își cunoaște ființa sa proprie, organul prin care acest neam moștenește avutul intelectual și istoric al strămoșilor lui. Copilul nu învață numai a vorbi corect, el învață a gândi și a simți românește.”

Cele mai frecvente greșeli de Limba română în media, spațiul public și discursuri! „Toți avem valori, toți avem valoare, totul este valoros, așa încât noțiunea este atât de golită de sens în gura unora, că te face să te gândești la manelism…”, consideră profesorul Dimitriu

Mai departe, lect. univ. dr. Carmen Dimitriu dezvoltă ideile legate de cele mai frecvente greșeli de Limba română în media, spațiul public și discursuri!

„Nu există zi să nu auzim, nu ca un laitmotiv, căci ar fi frumos, ci ca o obsesie, pe toate posturile, în toate discursurile și pe toate buzele, cuvântul «valoare». Toți avem valori, toți avem valoare, totul este valoros, așa încât noțiunea este atât de golită de sens în gura unora, că te face să te gândești la manelism. Căci, în timp ce vorbim despre valori, pomenindu-le cu o frecvență ce depășepte orice echilibru al expresiei, ignorăm cu adevărat ceea ce reprezintă acestea, le disprețuim, le ocolim sau, mai rău, le denaturăm, facem să dispară”, afirmă profesorul Dimitriu.

A nu cultiva valorile Limbii române este o îndepărtare de însăși ființa națională! „Este o cantitate incomensurabilă de prostie care predomină adesea în spațiile foarte vizibile ale societății noastre de astăzi”, vorbește despre procesul de schinguire a Limbii române lect. univ. dr. Carmen Dimitriu

Astfel se întâmplă, din păcate, cu Limba română, tezaurul cel mai de preț pe care l-a avut vreodată poporul nostru, ignorând faptul că, necultivând valorile Limbii române, ne îndepartăm de însăși ființa noastră națională.

„Ceea ce poate, în timp, să fie un pericol de care, în inconștiența noastră, nu ne dăm seama. Asistăm de ani de zile la o «schingiuire» pe cât de voită, pe atât de inconștiență a limbii, în timp ce ne lăudăm cu tot felul de valori, dar de fapt distrugem tot ce avem mai valoros. «Limba noastră-i o comoară », spunea Alexei Mateevici. Unde este grija de altădată de a păstra această comoară?! Unde este izvorul permanent de înțelepciune pe care ni-l poate oferi limba lui Eminescu?! Acesta seacă încet-încet, sub semnul ignoranței, grandomaniei, nepăsării, lipsei de cultură, pseudo-culturii și, în mare parte, a unei cantități incomensurabile de prostie care predomină adesea în spațiile foarte vizibile ale societății noastre de astăzi”, vorbește despre procesul de schingiuire a Limbii române lect. univ. dr. Carmen Dimitriu.

„Privim cu revoltă modelele oferite de televiziuni, unde mulți crainici nu conștientizează ce citesc de pe prompter, fac greșeli grave de exprimare”, constată profesorul de Limba română Carmen Dimitriu

În opinia lect. univ. dr. Carmen Dimitriu, acum asistăm și privim cu revoltă modelele oferite de televiziuni, unde mulți crainici și reporteri nu conștientizează ce citesc de pe un prompter, fac greșeli grave de exprimare (nu doar scăpări, căci, până la urmă, nimeni nu e perfect, cu toții putem greși!). Se accentuează greșit cuvintele al căror sens nu îl înțeleg sau folosesc termeni improprii pentru mesajul pe care vor să-l transmită. Mai mult, mulți dintre invitații televiziunilor de categorii dintre cele mai diverse oferă tineretului nostru „modele” de incultură și de stâlcire a limbii materne.

„Fie prin geșeli grave de gramatică sau vocabular, fie prin denaturarea totală a sensurilor cuvintelor, în intenția de a-și dovedi «in»cultura. Copiilor noștri nu li se oferă, astfel, modele corecte de folosire a Limbii române, în spațiile publice. Lectura a trecut în plan secundar, iar ceea ce văd / ascultă / citesc în mass-media este adesea lipsit de calitate, vulgar sau inacceptabil. Or, știm că educația se face și în societate, nu numai în școală, inclusiv educația pentru cultivarea limbii. Pornind de la modelul familiei, urmează celelalte modele. Și iată-le! «Ca să nu mai spunem de relația dintre limbă și gândire, de faptul că, prin intermediul unei limbi corecte, copilul își dezvoltă gândirea, personalitatea, aptitudinile»”, mai punctează lect. univ. dr. Carmen Dimitriu.

„Privim cu amărăciune cum oameni «valoroși», celebri în spațiul public, nu stăpânesc o exprimare corectă în Limba română”, detaliază universitarul Carmen Dimitriu

Universitarul Carmen Dimitriu constată, cu amărăciune, cum oameni „valoroși”, celebri în spațiul public, nu stăpânesc o exprimare corectă în Limba română. Această incorectitudine a ajuns să fie o marcă a unor români (căci vorbim despre român – Limba română) importanți, începând de la cele mai înalte funcții, continuând cu directori (chiar de școli!), și terminând cu simpli funcționari.

„Asta, pentru simplul motiv că, indiferent cât de «slabi» ar fi, ei știu că vor rămâne acolo și vor putea, cu bună știință, să «schingiuiască» limba mamei și a strămoșilor lor. Și pe nimeni nu va deranja faptul că ei au hiaturi în gândire și acțiune, atât timp cât nu vor ști să mânuiască în mod corect propria limbă, la un nivel elementar. Nu vorbim despre mici scăpări, erori inerente, când vorbești «în direct», ci despre greșeli grave de scriere și vorbire, lipsă de coerență și / sau incapacitatea de a transmite un mesaj clar.

Privim, de asemenea, cum rădăcinile frumoase și armonioase ale limbii noastre sunt năpădite de ierburi nocive, invadate de cuvinte străine care nu sunt neapărat necesare. Desigur, nu ne opunem evoluției limbii și împrumuturilor, dar acestea se fac într-un timp mai îndelungat, se adaptează în limbă, nu se aduc prin invazie, așa cum se întâmplă acum”, crede lect. univ. dr. Carmen Dimitriu.

Exemplele celor mai frecvente greșeli de limbă în media, spațiul public sau discursuri

O altă categorie a „schingiuitorilor de limbă” o constituie cei care vorbesc mult, cu emfază, fară să transmită un mesaj. Ascultăm discursuri care nu spun nimic, o „beție de cuvinte”, cum zicea Titu Maiorescu, căci cei care vorbesc de la multe tribune, mai înalte sau mai joase, nu sunt „oratori”, ci doar „retori și limbuți”, așa cum tot Maiorescu zicea, ei îmbătându-se cu propriile cuvinte.
Dincolo de asta, reflecții triste, dar și îndemnuri pentru toți cei care mai simt românește și pot să apere tot ce-i românesc, lucrul cel mai de preț fiind limba noastră. Lect. univ. dr. Carmen Dimitriu vine cu exemple ale celor mai frecvente greșeli de limbă în media, spațiul public, discursuri.î

„Dezacordurile, cele mai grave fiind între subiect și predicat, deci elementare: «mai vine din tânăra generație și oameni»; «Moaștele Sfântului Dumitru va sta…». Mai este și folosirea incorectă a pronumelui relativ «care»: Lucru care încercăm… să-l rezolvăm. «Corect – pe care», am muncit pentru cariera care o am…». Este vorba și despre folosirea incorectă a adjectivului de întărire: «de ce noi, românii, nu putem fi noi însuși» sau «Însăși adevărul va ieși la iveală»”, exemplifică profesorul Carmen Dimitriu.

Pe rețelele de socializare, în special tinerii au ajuns la un așa-zis „limbaj” în care nu se respectă deloc măcar banale reguli de exprimare și de scriere

Pe aceeași linie, lect. univ. dr. Carmen Dimitriu vine cu alte exemple de „schingiuire” a Limbii române într-o manieră brutală.

„La pleonasme avem: «bine v-am regăsit din nou»; «cei doi conviețuiesc împreună»; «revenim iar la problemă…». Calcurile și preluările din engleză: «el pare confortabil cu ideea», «am avut un briefing». Folosirea unor forme greșite ale unor termeni: «branconaj», în loc de «braconaj»; «politice», în loc de «politici»; «locație», în loc de «loc»; «optâsprezece», în loc de «optsprezece»; «clasa a doisprezecea», în loc de «clasa a douăsprezecea». Forme de plural greșite: «almanahe», «succesuri» «serviciuri». Formularea restricției: «am vorbit decât cu un jurnalist»; «am văzut decât în presa de azi». Forme verbale greșite: «să aibe», în loc de «să aibă» sau acordul articolului posesiv-genitival: «asociația al cărui lider» ; «unitățile a căror directori»”, a conchis lect. univ. dr. Carmen Dimitriu.

Desigur, acestea sunt doar câteva dintre situațiile flagrante de „schingiuire” a Limbii române. Pe rețelele de socializare, în special tinerii au ajuns la un așa-zis „limbaj” în care nu se respectă deloc măcar banale reguli de exprimare și de scriere. Sunt folosite prescurtări, cuvinte pocite, neologisme prost utilizate, expresii și cuvinte din alte limbi.





Comentarii
  • Dar cum ati vrea sa vorbeasca absolventii care au fraudat BAC ul ?
    Este vorba de perioada 1990_2010.
    Au mai obtinut, eventual si una sau mai multe licente la ff ,distanta de la ,,facultati”
    particulare?

  • Nu ati pomenit cazul unui „profesor europarlamentar”, cercetator si ecologist, in toate cunoscator si mereu prezent in media.

    Un om care are EXPERTIZA in multe domenii.

    FACE SENS, domn’ profesor ???

  • Un oligofren ca Valentin Hutanu schigiueste fraza cu schingiuirea limbii romane nu mai mult de cinci ori la rand in partea introductiva a articolului.
    Ce se intampla cu acesti ziaristi handicapati mintal care se tot repeta de cateva ori pana sa spuna ceva, ce pana la urma se dovedeste a fi irelevant?
    Voi mai indrazniti sa vorbiti de schingiuirea limbii romane, tocmai voi?

  • abureli , tanti! cand erai directoare la pascani . incuiai baile si lasai una singura deschisa ptr tot Colegiul Sadoveanu . chipurile sa le pastrezi curate pe celelalte. nu ajungeam sa merg in pauza la toaleta din cauza cozii care se facea la singura baie disponibila !!

Adauga un comentariu