Pelerinajul Sfintei Parascheva din Iași s-a schimbat în ultimii ani. Sociologul Mirel Bănică: „În loc să se roage și să citească acatiste, pelerinii se uită pe TikTok”

Pelerinajul Sfintei Parascheva din Iași s-a schimbat în ultimii ani, în opinia specialiștilor. Categoriile sociale care participă la cel mai mare pelerinaj din România sunt diverse, iar dependența de tehnologie se observă inclusiv în rândul pelerinilor, care „scrolează” pe TikTok atunci când stau la rând.

Mirel Bănică este cercetător, sociolog al religiei și publicist român, doctor în Științe Politice al Universității din Geneva, dar și autorul cărții „Nevoia de miracol”, unde a prezentat experiența din perioada celor patru ani, când a participat la douăzeci și două de pelerinaje individuale și două pelerinaje în grup, cu microbuzul, la mănăstiri din Dobrogea, din împrejurimile Bucureștiului, de la Iași, Suceava sau Nicula. Este cercetător la Institutul de Cercetare a Religiilor, la Academia Română și conferențiar la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați. Cercetătorul spune că fenomenul unic din Iași s-a modificat din anul 2019, când a fost ultima dată la Racla Sfintei Parascheva.

„Eu am stat la rând 24 de ore, cel mai mult era rândul în Podu Roș. Nu am mai fost de ceva ani la pelerinajul de la Sfânta Parascheva. Ultima dată am fost înainte de pandemie. E un fenomen care se schimbă în permanență, e un fenomen viu, care se adaptează cerințelor societății noastre cu avansul tehnologic. De exemplu, acum poți să vezi unde e rândul pe aplicație, iar asta nu se întâmpla când am fost eu. Mai este un aspect: pelerinajul înseamnă așteptare, modelarea caracterului. De când abonamentele la internet au ajuns să coste 2-3 euro, cât două sticle de bere, stăm mai mult pe telefon când suntem la coadă. Asta înseamnă că și raportul cu munca teologică, cu smerenia, cu ceea ce făceau când erau la rând pelerinii, s-a modificat și el. În loc să se roage și să citească acatiste, pelerinii se uită pe TikTok. Categoriile sociale sunt extrem de diverse. Găsești la pelerinaj oameni din mediul rural, dar și oameni care lucrează în multinaționale, care au venituri foarte mari. Există psihologia pelerinului care este foarte variată. Nu mai poți analiza doar din punct de vedere economic, teologic sau al turismului dimensiuni de PR pentru orașul Iași. Toate sunt legate și dau naștere unui fenomen unic la Iași”, a explicat Mirel Bănică.

Specialist: „În situații de criză, atunci când există sărăcie, politici guvernamentale de austeritate, simți nevoia unui ajutor”

Potrivit prof. univ. dr. Nicu Gavriluță, sociolog, antropolog, publicist – Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași –, fenomenul pelerinajului este unul de mare amploare în toată lumea și în toate religiile lumii.

„El se regăsește și în hinduism, în budism și în islam – pelerinajul la Mecca. În creștinism avem pelerinaje mari, de amploare, cu tradiție în lumea catolică. De pildă, pelerinajul de la Lourdes, din Franța, sau de la Fatima, din Portugalia. În România, după 1990, pelerinajele au cunoscut o dezvoltare fără egal și o amploare realmente considerabilă. Sunt cercetări sociologice și antropologice pe această temă, dar cele mai cunoscute și relevante sunt ale domnului Mirel Bănică, care este cercetător la Institutul de Cercetare a Religiilor, la Academia Română și conferențiar la Universitatea «Dunărea de Jos» din Galați. Particularizând – și referindu-mă precis la pelerinajul de la Sfânta Parascheva –, aici participă sute și mii de oameni din toată țara, de toate vârstele, de toate categoriile sociale și profesionale. Deseori, vin români din diaspora, dar vin și străini. De ce? Pentru că, în situații de criză, atunci când există sărăcie, când există politici guvernamentale de austeritate, când te pândește pericolul și nu ai siguranța zilei de mâine, simți nevoia unui ajutor, a unui suport – și ajutorul acesta vine, întotdeauna, pentru cei mai mulți dintre oameni, din partea lui Dumnezeu”, explică specialistul.

Pelerinii care vin la Iași sunt din toate categoriile sociale

Pelerinii care vin la Iași sunt din toate categoriile sociale, din diverse zone din țară sau din străinătate.

„În tradiția creștină – în cazul de față, creștin-ortodoxă –, sfinții sunt mijlocitori între oameni și Dumnezeu. Cu alte cuvinte, credincioșii vin la Racla Sfintei Parascheva; anul acesta vor veni și la moaștele Sfântului Grigorie Palama, care vor fi aduse sâmbătă noaptea, iar duminică vor fi expuse publicului. Vin acolo și se roagă pentru sănătate, pentru ei, pentru familia lor, dorind noroc în viață copiilor, să își întemeieze o familie, să își găsească un serviciu, dorind pace în lume și siguranță pentru viața lor. Mai puțini sunt cei care vin pentru a mulțumi pentru binefacerile pe care le-au primit de-a lungul timpului, participând la acest pelerinaj. Din punct de vedere sociologic, nu are importanță dacă rugăciunea este ascultată sau dacă ajutorul vine, importantă e credința acestor oameni că au o șansă unică de a se ruga unui sfânt și de a i se îndeplini dorințele. Personal, avem cercetări științifice, mărturii ale unor oameni care confirmă prezența unor minuni în viața lor, oameni bolnavi care s-au vindecat, care și-au găsit un serviciu după ce au stat la rând la Moaștele Sfintei Parascheva. Sunt, așadar, elemente specifice creștinismului ortodox din zona aceasta de Sud-Est a Europei”, mai spune specialistul din Iași.

Zeci de mii de persoane au trecut deja pe la Racla Sfintei Parascheva, la catedrala Mitropolitană din Iași.

A crescut numărul turiștilor care vin, la Iași, la Sfânta Parascheva

Potrivit statisticilor, în ceea ce privește turismul, luna octombrie este cea mai bună lună pentru Iași din acest punct de vedere, când crește numărul turiștilor cu cel puțin 20 la sută față de lunile de vară.

„În octombrie e luna turistică a Iașului, e luna de vârf. Asta se datorează și pelerinajului la Sfânta Parascheva, dar nu numai. Pelerinii care vin la Iași au – mulți dintre ei – o condiție modestă. Nu toți se cazează în hotelurile din Iași. Sunt, însă, și creșteri la numărul de cazări, deci putem spune că luna octombrie e luna de vârf a turismului din Iași, în fiecare an. Cu toată ploaia și frigul de acum, oamenii vin la Sfânta Parascheva să se roage”, explică Ciprian Iftimoaei, sociolog din Iași, doctor în Științe Politice, director adjunct al Direcției Județene de Statistică Iași.

Datele arată că turismul din Iași a fost în scădere în anul 2025.