Peste 10.000 de elvețieni au intentat proces statului privind restricțiile din pandemia COVID-19. Care sunt acuzațiile

Aproximativ 10.000 de persoane au inițiat un proces colectiv împotriva statului elvețian, solicitând despăgubiri pentru impactul negativ al măsurilor implementate în timpul pandemiei de COVID-19, conform informațiilor transmise joi, 29 august, de agenția națională de presă elvețiană ATS, preluată de EFE.

Plângerea, depusă la Tribunalul Federal, solicită o compensație simbolică de 1 franc elvețian și urmărește în principal ca această instanță supremă să declare ilegale măsurile adoptate în țară. Deși Elveția nu a impus lockdown-uri stricte ca alte state, a limitat adunările publice și a anulat diverse evenimente, în special în anii 2020 și 2021.

Reclamanții susțin că nu au existat dovezi care să justifice din punct de vedere medical măsurile luate de guvernul federal, inclusiv obligația de a prezenta un certificat de vaccinare, despre care avocații lor spun că a discriminat persoanele care au refuzat vaccinarea.

Elveția a raportat oficial peste 4,4 milioane de cazuri de COVID-19 de la începutul pandemiei, reprezentând aproape jumătate din populație, și 14.400 de decese.

Vaccinarea obligatorie anti-COVID a medicilor nu a încălcat drepturile omului

Într-o ordine de idei asemănătoare, reiterăm cum Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis astăzi, 29 august, în unanimitate, că măsurile impuse personalului medical care a refuzat vaccinarea împotriva COVID-19 în San Marino nu au încălcat drepturile acestora.

Decizia a fost luată în cazul Pasquinelli și alții c. San Marino, unde un grup de profesioniști din domeniul sănătății a contestat legalitatea măsurilor impuse de autoritățile locale.

Cazul a implicat 26 de reclamanți, dintre care 19 erau cetățeni din San Marino, șase italieni și un moldovean, toți angajați în sectorul sănătății. După ce au refuzat vaccinarea împotriva COVID-19, autoritățile din San Marino au impus o serie de măsuri conform legii nr. 85/2021, ulterior modificată prin legea nr. 107/2021. Printre aceste măsuri se numără redistribuirea în alte posturi, munca de interes general sau, în unele cazuri, suspendarea temporară fără plată.

CEDO a stabilit că măsurile au fost prevăzute de lege și că urmăreau un scop legitim, respectiv protejarea sănătății publice, în contextul excepțional al pandemiei. Curtea a subliniat că statele membre au o „marjă largă de apreciere” în ceea ce privește politicile de sănătate publică, mai ales în circumstanțe extraordinare precum pandemia de COVID-19.