Peștera Topolnița se află în județul Mehedinți, fiind a cincea peșteră ca dezvoltare din România și totodată una dintre cele mai spectaculoase peșteri din țară.
Tot ce trebuie să știi despre Peștera Topolnița
Peștera Topolnița se află în localitatea Cireșu, din județul Mehedinți. Peștera se poate vizita o singură dată pe an, mai exact în ziua sărbătorii care îi este dedicată, iar această zi este a treia duminică a lunii august. Această peșteră nu poate fi vizitată fără a fi însoțit de un ghid turistic.
Râul Topolnița a fost cel care a dat naștere peșterii care poartă același nume, fiind una dintre cele mai mari, dar și cele mai spectaculoase din România. Peștera Topolnița are 5 etaje, iar aceste etaje adăpostesc galerii enorme, dar dintre toate aceste locuri, puține sunt accesibile.
Galeriile care pot fi totuși vizitate în cadrul Peșterii Topolnița sunt: Loja, Pădurea de lumânări, Sala Piticilor sau Lacul de Cleștar. Această peșteră este considerată casa a multor colonii de lilieci, dar și a elementelor mineralogice și a celor paleontologice, având o deosebită importanță pentru știință.
Peștera Topolnița este o rezervație speologică considerată un monument al naturii. Din punct de vedere al resurselor arheologice, mineralogice și paleontologice, Peștera Topolnița este deosebit de importantă și valoroasă.
Podișul Mehedinți este un peisaj de poveste, iar Peștera Topolnița nu este singura care se ascunde pe aceste meleaguri. Peștera lui Epuran, Peștera Sfodea sau Mănăstirea Schitul Topolniței sunt la fel de spectaculoase și trebuie neapărat explorate.
Formațiunile calcaroase din peșteră
În Peștera Topolnița s-au descoperit unele dintre cele mai uimitoare formațiuni calcaroase.
Formațiunile calcaroase sunt diverse structuri geologice, fiind alcătuite din carbon de calciu, formate prin depunerea și cimentarea materialelor, printre care și stalactitele și stalagmitele, travertin, traseele calcaroase și trovanții.
Stalactitele și stalagmitele sunt formațiuni din peșteri formate prin depunerea de carbonat de calciu din apa care picură. Stalagmitele se ridică de la podea, în timp ce stalactitele atârnă de tavan.
Precipitarea calcitului, provocată de pierderea dioxidului de carbon din apă formează un travertin. Un travertin formează terase și depozite calcaroase lângă izvoare de apă bogată în calciu.
Depunerea de carbonat de calciu pe anumite suprafețe formează platforme sau trepte, iar acestea se numesc terase calcaroase. Cele mai spectaculoase terase calcaroase se găsesc în Pamukkale, Turcia, acolo apa din izvoarele termale s-a evaporat, lăsând în urmă depuneri calcaroase.
Concrețiunile de gresie sau trovanții, sunt minerale agregate care au o formă ușor rotundă sau neregulată. Legarea particulelor de nisip cu un ciment carbonatic a dus la formarea acestor trovanți.
Pe lângă aceste formațiuni, în Peștera Topolnița se mai regăsește și un tip de calcar format din scheletele coralilor, acesta purtând numele de calcar coraligen, dar și o depunere de calcar mai fină, mai pudrată, numită calcar selenar.
Peștera Topolnița este una dintre cele mai uimitoare peșteri din țară, fiind a cincea cea mai lungă peșteră din România și totodată a 17-a din lume. Formațiunile calcaroase sunt elementul cheie al peșterii, însă acolo se mai găsesc și lacuri subterane și cascade superbe.