In timp ce organiza tara, Mircea a fondat si aliante solide pentru a-si mari sansele de a pastra independenta tarii. A pastrat relatii stranse cu Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei, bazate pe interesul reciproc in lupta impotriva extinderii Imperiului Otoman. Trebuie mentionat faptul ca Mircea a fost vasalul regelui ungar, care i-a recunoscut ca feude ducatele Fagaras, Amlas si Banatul de Severin; in plus i-a mai acordat castelul Bran si domeniul Bologa cu 18 sate. Cu toate ca juramantul de credinta nu s-a pastrat pana in zilele noastre, aluzii la existenta acestuia se regasesc in tratatul militar intre cele doua tari, incheiat la Brasov in 1395.
Vezi si Mircea cel Batran (n. 1355 – d.1418) – Domn al Tarii Romanesti
Domnitorul muntean a stabilit o alianta cu voievodul Petru Musat al Moldovei inca din 1389. Prin intermediul lui Petru I, domnul Moldovei, a reusit in 1389 sa incheie cu regele Vladislav al II-lea al Poloniei o alianta indreptata impotriva lui Sigismund de Luxemburg, in cazul in care acesta din urma ar fi pornit un razboi cu una din cele doua tari. Tratatul a fost innoit in 1404, cu termeni mai putini precisi. Dupa intrevederea din 1406 de la Severin, in care regele Sigismund i-ar fi cerut lui Mircea cetatea Licostomo (Chilia Veche) relatiile dintre Ungaria si Tara Romaneasca se inrautatesc. Pentru a contracara o eventuala campanie militara a regelui ungar, domnul muntean reinnoieste in 1410 tratatul cu Polonia.
Vezi si Politica interna din timpul domniei lui Mircea cel Batran
In 1400 Mircea l-a indepartat de la tronul Moldovei pe Iuga Ologul si l-a impus ca domn pe Alexandru cel Bun, fiul lui Roman Musat. Pana la moartea voievodului muntean, relatiile dintre cele doua tari vor ramane cordiale.
Mircea a mai intretinut relatii de buna vecinatate si cu regii/tarii din sudul Dunarii. In perspectiva caderii Dobrogei sub stapanirea otomana, ceea ce i-ar fi adus inamicul in zona porturilor dunarene, Mircea preia initiativa si o alipeste Tarii Romanesti in 1388.