Povestea orasului Ur

Orasul Ur s-a dezvoltat in urma cu aproximativ 10.000-12.000 de ani, fiind printre cele mai vechi asezari urbane atestate istoric. Prin acest studiu propun o analiza detaliata a principalelor etape care au caracterizat formarea acestui oras si a factorilor care l-au influentat. Civilizatia sumeriana este una dintre cele mai vechi civilizatii mesopotamiene,dezvoltandu-se intreraurile Tigru si Eufrat incepand cu 3300 I.Hr.

Cunoscut astazi ca Tell Muqqa-yyar (“movila de bitum”), orasul Ur (din Haldeea) se afla la 224 km sud de locul stravechiului Babilon si la 240 km nord-vest de Golful Persic. Ruinele orasului Ur se intind pe o suprafata de 60 ha.

Arheologii au descoperit portiuni dintr-un urias templu-turn zigurat, construit pe trei nivele cu o inaltime de 21 de metri. In fiecare dintre cele patru colturi ale sale se afla o firida in care s-au gasit inscriptii cu numele orasului, al intemeietorului acestuia si al celor care, la rastimpuri, au reconstruit templul. Intr-una dintre incaperile unui templu invecinat s-au gasit o multime de tablite inscriptionate cu litere cuneiforme. Una dintre ele arata ca regele Nabonidus (556-536 i.Hr.) poruncise ca marele templu zigurat sa fie construit si reparat. Aceeasi tablita contine rugaciunea regelui adresata lui Naanar, zeul Lunii, atat pentru sine, cat si pentru primul sau nascut, Belsatar, ca acesta “sa fie pazit de pacate” si “sa fie multumit de belsugul vietii.” Aceste inscriptii, precum si altele, confirma relatarea biblica despre Belsatar.

Sapaturile arheologice din imprejurimile marelui templu zigurat si ale templelor invecinate au continuat pana cand orasul din vremea lui Avraam a fost dat la iveala pe o suprafata de 6,4 km2. Zonele locuite ale orasului Ur erau impanzite de locuri destinate inchinarii. Inscriptiile din temple au dezvaluit faptul ca slujbele erau platite din zeciuiala oamenilor si din veniturile de pe urma comertului.

Ei au construit primele asezari civilizate printre careEridu,Uruk,Nipuur si Ur,stabilind primele forme de organizare urbana.Primele atestari istorice indica faptulca in zona orasului Ur la inceput se aflau mici asezari sub forma unor sate cu un numar mic delocuitori.Pozitia acestora se afla pe malul raului Eufrat pentru a beneficia de un curs de apa.Un exempluasemanator se poate observa in cazul Egiptului care a prosperat datorita Nilului.Existenta unei surse deapa constanta ajuta la irigatii,pescuit si mai tarziu la comert care se facea pe apa.Un pas crucial indezvoltarea asezarii Ur dar si a celorlalte din acea perioada l-a constituit descoperirea caramizii, potrivit istoriesicultura.ro.

Pentru prima data in istorie omul adopta o gandire modulara.Inainte orice constructie era realizata din elementeneregulate,forma finala fiind una aleatorie.In aceasta categorie intra corturile sau unele forme de casesapate in pamant.Acest gen de arhitectura nomada era folosita de popoarele nomade deoarece confereamobilitate.Primele forme modulare folosite in constructie au fost caramizile arse la soare,in zonaMesopotamiei neexistand piatra,cum exista spre exemplu in Egipt.Acest lucru a permis pentru prima datacreearea unor structuri geometrice regulate,omul realizand o forma care pe urma poate fi multiplicata lainfinit.Din punctul meu de vedere aceasta descoperire poate fi echivalenta cu descoperirea sistemului detravei unite de arce ogivale folosite in catedralele gotice sau mai tarziu creerea internetului in lumeamoderna care deasemenea insemna o gandire modulara.Acest prim pas a dus la construirealocuintelor,templelor,cetatilor,zidurilor de aparare,nimic nemaifiind imposibil.Viata nomada fiind una plinade pericole si dezechilibrata,hrana provenind doar din vanatoare si cules,i-a obligat pe primii oameni sagaseasca o alta alternativa de supravietuire.Fenomenele naturale,anotimpurile l-au facut pe omulpreistoric sa inteleaga ideea de ciclitate,de repetare,el ajungand sa aplice acest lucru in agricultura sicresterea animalelor.Acestia pot fi considerati principalii factori care au influentat in mod direct creeareaorasului Ur si a altor asezari de acest gen.Un alt punct important in dezvoltarea orasului Ur a avut loc la inceputurile mileniului III I.Hr.cand zona afost lovita de o puternica seceta care a afectat grav micile sate agricole.

Nevoia unui sistem de irigati icentralizat a obligat comunitatile sa se uneasca,creeand la inceput mici asezari care pe urma au formatorase-state.Ur avand acces la raul Eufrat a butut beneficia de legaturi comerciale cu celelalte orase si dehrana provenita din pescuit.Initial toate asezarile erau organizate in jurul unei surse de apa in prezentinsa se observa scaderea nivelului Golfului Persic care atunci era aproape de oras.Spatiile plantate si gradinile se aflau in jurul orasului,noul mod de organizare asigurand prosperitate.In aceasta etapa crestenumarul populatiei in centrele urbane,perioada 2600 I.Hr a primei dinastii din epoca bronzului,putand ficonsiderata una infloritoare.Aceasta insa isi afla sfarsitul in jurul anului 2340 I.Hr.cand prima dinastie esteinlaturata de catre conducatorul akkadian Sargon I.A doua dinastie a fost una de stagnare,putineinformatii pastrandu-se despre aceasta.Dinastia a treia a fost inceputa de regele Ur-Nammu care a condus intre anii 2047 I.Hr. si 2030 I.Hr Acesta a fost cunoscut pentru realizarile sale importante care au marcat evolutia orasului,el mai fiind sicel care a realizat primul cod de legi,cu 300 de ani inainte de cunoscutul cod de a lui Hammurabi.Acestaeste momentul cand se concepe forma definitorie a orasului construindu-se Marele ziggurat,temple sipalate nobiliare.In aceasta perioada intreaga organizare urbanistica era gandita foarte diferit decat inlumea moderna,unde nevoile individului sunt puse pe primul loc iar totul trebuie facut ca sa slujeascaomului.In lumea antica intreaga existenta umana era organizata in jurul venerarii unei fortesupranaturale,la fel cum in evul mediu fiecare oras se mandrea cu propria catedrala ridicata in numeleunui sfant,si in cazul oraselor sumeriene,fiecare avea o zeitate protectoare.

Pentru orasul Ur,zeulprotector era Nanna,zeul summerian al lunii.Intr-o lume caracterizata de conflicte si pericole in careexistenta fizica era fragila si trecatoare,omul isi indrepta atentia spre fortele supranaturale.Elementeleexistentei sale umane erau mereu raportate la un plan metafizic,intreaga lume fiind condusa de o fiintasuprema.Exista un sigur adevar pe care toata lumea il accepta,asemenea lumii medievale care in esentapreia aceste elemente.Lumea moderna nu accepta existenta unui adevar suprem,prin urmare incearca sacaute alte adevaruri care sa fie in favoarea individului.Acest aspect a influentat dezvoltarea asezarilor moderne care au pus accent pe programe arhitecturale care sa fie destinate omului,si nu unei divinitati.In cadrul asezarii Ur,templul si palatele nobiliare sunt plasate intr-o citadela in interiorul orasului fiindprotejata de ziduri de aparare.Aceasta ocupa cea mai mare suprafata,restul ramanandlocuitorilor.Zigguratul a fost realizat la initiativa regelui Ur Nammu in a treia dinastie si este doar unul dinnumeroasele ziggurate construite in orasele mesopotamiene.Ocupa o pozitie centrala in cetatesimbolizand legatura dintre cer si pamant,un axis mundi care mentine legatura intre sacru si profan.O altainterpretare spune ca ziguratul simbolizeaza un munte sacru iar templu din varful sau estedivinitatea.Forma piramidala a zigguratului a fost adoptata si de egipteni sub forma piramidei care avearol de mormant pentru faraon.In evul mediu si pe urma in Renastere biserica dintr-un oras sau satcontinua sa ramana elementul vertical dominant al compozitiei urbane pentru a simboliza o dorinta derelegare cu o forta metafizica.Zigguratul din punct de vedere arhitectural era compus din 3 gradenemasive de forma rectangulara in plan,compacte din caramida cruda,care avea la partea superioaratemplul inchinat zeului.Accesul se facea printr-o scara principala care duce pana la templu si 2 scarilaterale care merg pana la prima terasa.Inclinatia scarii principale avea rolul de a creea o linie vizualaclara dintre privitorul aflat la baza si templul care era in varf,accentuand perspectiva spre centrul deinteres.Peretii exteriori erau tratati cu rezaliti iar pe fiecare terasa se aflau gradini verzi.

Aceasta compozitie arhitecturala isi va gasi mai tarziu utilizarea in Gradinile suspendate ale Semiramidei dinBabilon.Avand o inaltime de 17,5 metri,structura putea fi observata de la distanta,avand un anumit efectasupra locuitorilor,a unei prezente continue a divinitatii dar in acelasi timp si a regelui care era trimisulzeilor pe pamant.In felul acesta intreaga organizare a vietii cotidiene se rotea in jurul acestui centruprimordial.Regele care era trimisul zeilor,reprezenta autoritatea suprema,detinand mijloacele de existenta aleintregii populatii.El are drept de proprietate asupra tuturor bunurilor si pamanturilor fiind administrator si inacelasi timp si sef militar.In acea perioada o astfel de organizare se putea vedea si in cazulEgiptului,acolo insa conducatorul era insusi o zeitate care dupa moarte avea sa-si i-a locul alaturi dezei.Aparatul administrativ se compune din demnitari si un personal imens ales din ansamblurile straturilor sociale ale populatiei.In dinastia a treia,In Ur se realizeaza mai multe puncte administrative,cel mai reprezentativ fiind palatul regelui Ur-Nammu.

Avand o planimetrie rectangulara,este compus dintr-o seriede incaperi la care se adauga o curte interioara fiind situat in interiorul citadelei in apropierea mareluiziggurat si a templelor.Se observa tendinta de a aborda compozitii axiale si simetrice care aveau rolul dea sugera ideea de echilibru si forta impunatoare.In vecinatatea templelor s-au gasit o serie de mormintedatand din a treia dinastie care contineau diferite obiecte de valoare.La sumerieni insa cultul mortilor nuprimeste o importanta atat de mare cum are in Egipt..Amplasarea edificiilor s-a realizat in functie de rolul siimportanta lor,existand un spatiu relativ redus pentru circulatie in interiorul citadelei.Acest lucrusugereaza o organizare urbanistica cat mai compacta care la exterior este delimitata de un dublu zid deaparare,unul care imprejmuieste citadela si un al doilea care delimiteaza orasul,o parte din acesta fiindraul Eufrat.O astfel de gandire se mai poate gasi in evul mediu,in perioada marilor invazii barbare lacastelele si fortificatiile de aparare.Acest lucru sugereaza o perioada plina de conflicte in care oraseletrebuiau protejate de pericolele din exterior.O analiza mai amanuntita va indica faptul ca aceasta protectiein multe cazuri se realiza si la un nivel spiritual,unele cladiri sau porti de intrare fiind decorate cu picturisau basoreliefruri a caror simboluri aveau rolul de a proteja orasul de fortele nevazute.Zona de locuit s-a extins mult in a treia dinastie,datorita cresterii populatiei.In oras locuintele erausituate in jurul citadelei pentru persoanele care se ocupau de comert sau diferite activitati mestesugarestisi in afara orasului pentru fermieri,sau pastori.Intreaga suprafata a asezarii s-a articulat pe lungimearaului Eufrat care a dictat forma si modul de organizare a constructiilor si strazilor.De la acesta s-au creatcanale pentru irigatii peste cele existente din perioada de inceput a asezarii.Sapaturile arheologice auscos la lumina existenta unui canal care tranversa orasul legand portul de nord cu cel de vest,fiind folositpentru navigat de diferiti comercianti.

Casele erau construite din caramida arsa deoarece in zona nuexistau alte materiale de constructii.Componente de lemn erau folosite pentru diferite elemente derezistenta.Acestea aveau un numar redus de incaperi,unele avand doar 17 metri patrati.Fiind un mediuuscat,ca invelitoare la partea superioara se foloseau acoperisuri terasa din pamant sustinut de grinzi delemn.Acestea erau de multe ori locuite in cazul in care spatiile interioare nu erau suficiente.Deschiderilespre exterior erau putine,avand ferestre mici din cauza climei calde pentru a mentine o temperaturascazuta in interior.Modelul de casa introvertit va fi folosit in toata perioada veche,ideea fiind de orientarespre un centru la care la unele case era format dintr-o curte interioara.Cladirile erau in mare parte lipiteintre ele,cu putine spatii de trecere.Strazile erau folosite pentru circulatie dar acestea indeplineau si rolulde puncte de intalnire pentru diferite activitati sociale.Din moment ce o mare parte din oras este ocupatde cladirile destinate palatelor si templelor,nu mai exista suficient spatiu pentru a creea piete sau spatiideschise cum aveau sa fie mai tarziu in lumea greco romana cand omul ca individ si nevoile sale incepsa fie puse pe primul loc.
In perioada veche mesopotamiana se poate observa un interes pentru creeareaspatiilor reduse ca suprafata care puteau fi mai usor administrate,in care dominanta sa fie zonatemplelor.Ridicarea unor astfel de structuri in epoca bronzului cerea un efort foarte mare si un numar mare de oameni.

Prin urmare existenta individului se rezuma la slujirea unei divinitati si punerea nevoilor sale personale pe locul doi.Aceasta forma de gandire a marcat si evul mediu unde catedrala si cladirilemanastiresti erau elementul central in organizarea urbanistica,iar zona pentru locuit era desfasurata injurul acestora.Renasterea se opune acestei lumi si preluand modelul greco roman,initiaza un nou mod degandire in care omul este masura tuturor lucrurilor si totul trebuie realizat sa-i serveasca lui.Pentru opersoana moderna,existenta unei vieti intr-o astfel de lume in care libertatea individului este restransa sirecanalizata spre un scop exterior ar parea o absurditate.Desi sunt de acord intr-o masura cu gandireamoderna,totusi consider ca lumea noastra a pierdut mult retransformand lumea veche si renuntand laelementele definititorii ale acesteia care aveau o importanta valoare spirituala.Existenta unui centrusacru,a unor constructii impregnate cu o puternica valoare spirituala aveau rolul de a creea unechilibru,legand omul cu vechile sale origini.Aceste legaturi in mare parte s-au pierdut din constiinta unuioras odata cu pierderea cladirilor vechi si invadarea spatiilor libere cu o arhitectura lipsita deidentitate.Existenta orasului Ur pentru o perioada lunga de timp s-a datorat unei bune organizari si a fostfolosit ca model pentru viitoarele orase.Conform unor estimari Ur a fost cel mai mare oras din lume in perioada 2030-1890 I.Hr.avand o populatie de aproximativ 65.000 de locuitori.

Acesta este mentionat si in Vechiul Testament fiind locul de nastere a lui Avraam.Dinastia a treia s-a incheiat in 1950 I.Hr.cand orasul a fost cucerit de Elamiti acest punct incheindperioada de dezvoltare a orasului.Problemele au aparut si din cauza secetei si a diminuarii resurselor naturale ale zonei.Studiile indica o micsorare a dimensiunilor Golfului Persic cauzata de umplerea cualuviuni care i-a modificat tarmul.Conflictele constante existente dupa intrarea orasului sub o altastapanire au dus la scaderea treptata a numarului de locuitori si schimburilor comerciale,intreagasocietate intrand in declin.In perioada care a urmat orasul a fost distrus si refacut de diferiticuceritori,forma sa si cladirile importante ramanand in mare parte neschimbate.Sapaturile arheologice auscos la lumina faptul ca orasul nu s-a extins dupa perioada celei de-a treia dinastii.Constructiile oamenilor de rand fiind realizate din caramizi din lut ars,nu au supravietuit trecerii timpului,din acest motiv este greudeterminarea cu exactitate a evolutiei urbane a orasului.Zigguratul la care s-a folosit o cantitate mare decaramizi si templele la care s-a folosit piatra is singurele a caror ruine au supravietuit pana astazi.In ultima etapa atestata istoric a orasului,acesta cade sub ocupatie Babilioniana, iar in secolul al VII.Hr.s-a incercat o noua reabilitare a sa sub conducerea Nebuchadnezzar al II.Ultimul rege BabilonianNabonidus a adus imbunatatiri la ziggurat,totusi insa dupa 550 I.Hr orasul a continuat tot mai mult intr-operioada de declin.Dupa anul 500 I.Hr.orasul este complect abandonat din cauza problemelor cu care seconfrunta.Acesta fiind nelocuit a fost acoperit de nisip si abia dupa mai bine de 2000 de ani a fost regasitprin sapaturi arheologice.In concluzie,analiza orasului Ur a scos la suprafata originile primelor asezari urbane ale omenirii,sifactorii care l-au impins pe omul primitiv sa mai urce o treapta pe scara evolutiei existentei sale.

Consider ca este important cunoasterea originilor si a istoriei in conceperea oricarei proiect arhitectural in cadrulunui spatiu locuit.In epoca postmoderna exista un interes tot mai mare pentru viitor,ceea ce umbreste totmai mult trecutul.Intr-o lume aflata in pragul globalizarii este esential intelegerea si pastrarea valorilor vechi care au stat la originea civilizatiilor.

iguratul din Ur este una dintre cele mai bine pastrate creatii ale civilizatiei sumeriene. Acesta este un imens dreptunghi, in forma de piramida care are o inaltime de aproximativ 65 metri. Arheologii cred ca initial, adica in jurul anului 2100 i. Hr. atunci cand a fost construit, ziguratul era mult mai inalt. Este construit din blocuri imense de piatra si detine caracteristici avansate pentru ca de exemplu este dotat cu un sistem de drenaj performant.

Sumerienii construiau un templu in centrul fiecarui oras-stat. In jurul anului 2000 i.Hr., templele aveau forma unor piramide inalte denumite zigurate, cum era acesta din Ur. Regele, care era si mare preot, oficia ceremonii religioase si efectua sacrificii in templul situat in varful turnului. Ziguratul era impartit in sapte etaje, deoarece sumerienii credeau ca zeii coborau din cer in sapte zile.

In partea de sus a ziguratului se afla construit un imens templu, din caramizi albastre cu geamuri mari, in onoarea zeului Nanna. Acest zeu era important pentru civilizatia sumeriana pentru ca era confundat cu zeul care are in grija Luna. Legenda spune ca acest zeul avea o mare putere de regenerare, fapt pentru care a fost numit si “stapanul intelepciunii” sau “creatorul tuturor lucrurilor“. Mai pe scurt, Nanna a fost zeul fertilitatii si avea capacitatea de a transfera puterea Lunii asupra tuturor vietatilor de pe Terra, facand astfel culturile mai bogate si animalele mai productive.

Misterul zeului Nanna a ridicat multe semne de intrebare despre existenta sa fizica. Exista doua teorii care incearca sa explice prezenta acestui zeu in cultura sumeriana. Prima sustine ca de fapt Nanna era un extraterestru care avea puteri foarte mari, iar templul din Ur era doar o statie de andocare pentru navele spatiale. Se crede ca acele caramizi albastre aveau functii fizice importante si nu au fost puse in templu doar pentru decor. A doua teorie sustine ca Ziguratul din Ur a fost construit in cinstea unui personaj mitic care de asemenea a avut puteri iesite din comun cu care putea sa controleze aproape orice. De data aceasta, personajul in cauza avea origini pamantene si pentru comemorarea sa, sumerienii l-au ridicat la rang de zeu.

Mai exista voci care, in urma argumentelor existente, sustin ca Ziguratul din Ur este mult mai vechi decat se preconizeaza si ca nu ar fi opera civilizatiei sumeriene ci a alteia precedente. Acestea sunt doar teorii ale caror baza reala nu este destul de solida, dar cu toate acestea templul din Ur este o capodopera arhitecturala care a trecut cu brio testul timpului.

Acest templu a fost edificat de sumerieni in timpul mileniului 3 inainte de Christos. Unghiile edificiului sunt perfect orientate catre cele patru puncte cardinale!

Civilizatia sumeriana ii intriga enorm pe istorici, pentru ca pare sa fi aparut de nicaieri, la fel de straniu ca si homo sapiens! Alta stranietate: sumerienii stapaneau deja perfect toate marile forme ale arhitecturii, cum ar fi arcada, cupola, coloana, bolta etc. O stiinta pe care pretindeau a fi „un dar de la zei!” Civilizatia sumeriana a inventat de asemenea scriitura si arhitectura.

Construit sub domnia lui Ur-Nammu (2113-2095 i.e.n.), apoi sub cea a fiului sau Shulgi, zigguratul zeitei Nanna, din Ur, a fost in intregime remodelat de Namonid, ultimul suveran babilonian (556-539 i.e.n.) inainte de cucerirea Mesopotamiei de catre persi.

Acesta era dedicat cultului zeitei – Luna sumeriana Nanna si echivalentei sale babiloniene Sin. Suveranii din a III-a dinastie din Ur au construit ziggurate, la Uruk sau Larsa de exemplu, si aceste edificii au devenit un element constituitiv al orasului mesopotamian, a carui inaltime depasea uneori 30 sau 40 de metri.

Dar din ce motive au construit mesopotamienii misterioasele ziggurate? Nimeni nu poate sa raspunda cu certitudine la aceasta intrebare. Nicio sursa mesopotamiana nu ne ofera functia zigguratului. In plus, niciun ziggurat nu a fost gasit intreg, caci ii lipseste intotdeauna varful. Contrar piramidelor din Egipt, zigguratele isi pastreaza secretul.

Cel mai celebru ziggurat este cel din Babilon. Gratie Bibliei: (Geneza 11), amintirea sa a traversat timpul. Mai este numit si „Turnul Babel.” In Cartea sfanta ni se spune ca in timpul in care oamenii vorbeau aceeasi limba, ei ziceau: „Haide-ti! Sa construim un oras si un turn al carei varf sa atinga cerul.” In culmea zigguratelor se aflau temple? In general, in fiecare mare oras al Mesopotamiei se construia cate un ziggurat, dedicat divinitatii protectoare a acelei localitati. Era deci un edificiu religios. Dar numai atat? Numai ca mesopotamienii nu au scris, nu au pictat sau desenat niciun ritual de-al lor. Intentionat? Doreau sa le pastreze secrete?

Istoria orasului Ur

Cea mai veche urma de locuire in Ur dateaza din epoca Obeid (mileniul V). Situl a fost ocupat pana in perioada neo babiloniana (sec. VI i.e.n.).

In timpul dinastiei a III-a din Ur (2100-2000 i.e.n.), orasul a cunoscut o epoca infloritoare. Aceasta dinastie numara cinci regi. Primul dintre ei, foarte cunoscut, este Ur – Nammu. El a construit zigguratul si monumentele cele mai importante din oras.

Ur-ul a fost indentificat in 1854 de J. E. Taylor, consul britanic la Basora (sudul Irakului) in contul British Museum.