Eveniment-Social

Premierul României, Florin Cîțu, acuzat de un grup de studenți din Iași că a făcut un abuz fără precedent. Totul a pornit de la demiterea lui Octav Bjoza

Publicat: 18 mart. 2021
Octav Bjoza, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, în Studioul BZI LIVE
Liga Studenților din Iași îl critică pe prim-ministrul Florin Cîțu pentru demiterea lui Octav Bjoza din funcția de subsecretar de stat în cadrul Secretariatului de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989. De asemenea, condamnă implicarea consilierilor Administrației Prezidențiale în dirijarea, controlarea și influențarea activității din instituțiile publice care se ocupă de analiza represiunii comuniste și memoria rezistenței anticomuniste

Florin Cîțu, prim-ministrul României, acuzat de Liga Studenților din Iași că încearcă dirijarea, controlarea și influențarea activității din instituțiile publice care se ocupă de analiza represiunii comuniste și memoria rezistenței anticomuniste

Liga Studenților (LS IAȘI) din Iași îl critică pe prim-ministrul Florin Cîțu pentru demiterea lui Octav Bjoza din funcția de subsecretar de stat în cadrul Secretariatului de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989. De asemenea, este condamnată implicarea consilierilor Administrației Prezidențiale în dirijarea, controlarea și influențarea activității din instituțiile publice care se ocupă de analiza represiunii comuniste și memoria rezistenței anticomuniste. Studenții ieșeni solicită repunerea lui Bjoza în funcție și fac apel la societatea civilă să se solidarizeze și să ia apărarea foștilor deținuți politici și luptători anticomuniști.

Gestul premierului Florin Cîțu vine la solicitarea unor consilieri din cadrul Partidului Național Liberal

Gestul premierului Florin Cîțu vine la solicitarea unor consilieri din cadrul Partidului Național Liberal (PNL) și al Administrației Prezidențiale care doresc să impună un monopol politic și personal asupra memoriei rezistenței anticomuniste și care au fost deranjați de faptul că Bjoza s-a exprimat public împotriva discriminării create în rândul foștilor deținuți politici de către Legea 232/2020. Actul normativ prevede că urmașii foștilor deținuți pentru care organele de anchetă au consemnat la dosar „activitate fascistă” sau „activitate legionară” să nu mai primească compensații financiare pentru suferințele cauzate de represiunea comunistă împotriva părinților și familiilor lor.

Octav Bjoza nici nu a negat și nici nu a relativizat Holocaustul

Octav Bjoza nici nu a negat și nici nu a relativizat Holocaustul, iar cu atât mai mult nu a incitat la ură împotriva evreilor așa cum îl acuză, în mod total calomnios, reprezentanții Guvernului.

„Este de-a dreptul rușinos că, la 31 de ani de la căderea regimului comunist, autoritățile statului îi condamnă a doua oară pe cei care, opunându-se comunismului, au ajuns să fie condamnați pentru fapte care doar au fost consemnate ca «legionare» sau «fasciste» de către Securitate, cu scopul vădit al arestării, fără să existe reglementări clare cu privire la ceea ce ar reprezenta astfel de fapte. Cei condamnați în mod abuziv drept criminali de război, fasciști, agenți imperialiști, nu au avut parte de un proces echitabil și nu au fost judecați în baza dreptului penal internațional, ci în baza unei legislații impuse de către URSS cu scopul eliminării opozanților politici”, arată LS Iași.

Octav Bjoza s-a născut la 11 august 1938 în Iași, însă de la vârsta de 5 ani și până la terminarea liceului locuiește în Brașov

Octav Bjoza s-a născut la 11 august 1938 în Iași, însă de la vârsta de 5 ani și până la terminarea liceului locuiește în Brașov. Fiind respins la admitere în 1956 la Universitatea din București pentru „origini nesănătoase”, a fost admis un an mai târziu la Facultatea de Geografie și Geologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași. La finalul anului I, pe 25 iunie 1958, a fost arestat de Securitatea din Iași și exmatriculat pentru apartenența sa în perioada 1956-1958 la organizația anticomunistă „Garda Tineretului Român”, alături de alți 14 studenți și elevi. Cumulat, toți membrii au fost condamnați la pedepse care însumau peste 230 de ani de detenție pentru „uneltire contra ordinii sociale”.

În cei 4 ani de detenție a trecut prin închisorile și lagărele Gherla, Jilava, Periprava, Văcărești, dar și alte locuri de detenție, rezistând torturilor și presiunilor organelor de anchetă și ale gardienilor. Tatăl este arestat și reținut jumătate de an de securitate, mama este dată afară de la serviciu, iar familiei îi este confiscată averea. Casa din Iași a fost confiscată chiar la presiunile lui Ion Iliescu, pe vremea când era secretar al comitetului județean al PCR.

După eliberare, Octav Bjoza a lucrat ca tehnician în instalații pentru construcții

După eliberare, Octav Bjoza a lucrat ca tehnician în instalații pentru construcții, iar ulterior a absolvit Facultatea de Electromecanică la Brașov, fiindu-i interzisă continuarea studiilor superioare într-un alt domeniu. În decembrie 1989 a fost primul care a pătruns în sediul Securității din Brașov. A refuzat obținerea calității de revoluționar, văzând cum se îngroașă rândurile revoluționarilor cu profitori și foști comuniști. După căderea regimului comunist, a activat până în 2000 în cadrul Partidului Național Țăranesc (PNȚ), pe care l-a părăsit, criticând lipsa de moralitate la nivelul conducerii. De atunci și-a dedicat întreaga energie Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, al cărei președinte este din 2008, luptând în permanență pentru păstrarea memoriei rezistenței anticomuniste și apărarea drepturilor și demnității foștilor deținuți politici. Din decembrie 2020 este membru senior de onoare al Ligii Studenților Iași.

Gestul de demitere „noaptea ca hoții” a lui Octav Bjoza reprezintă o gravă jignire adusă foștilor deținuți politici

LS IAȘI afirmă că, în momentul de față, PNL încearcă să impună un monopol nefast asupra memoriei rezistenței anticomuniste care are ca scop nu doar acordarea unor sinecuri unor persoane fidele partidului, ci inclusiv influențarea ideologică a istoriei recente.

„Gestul de demitere «noaptea ca hoții» a lui Octav Bjoza reprezintă nu doar o gravă jignire adusă foștilor deținuți politici și opozanți ai regimului comunist care mai sunt în viață, ci călcarea în picioare a memoriei tuturor celor care și-au sacrificat familia, tinerețea, poziția socială, cariera, averea și chiar viața pentru demnitatea și libertatea poporului român. «Urmașii brătienilor» batjocoresc prin acest gest memoria fruntașilor liberali Gheorghe Brătianu și Dinu Brătianu, morți în închisoarea de la Sighet și considerați «imperialiști» și «fasciști» de către comuniști, dar și pe cea a tinerilor liberali din anii 40 care au reînființat PNL după 1990, precum Radu Câmpeanu, Dan Amedeo Lazarescu și Mircea Ionescu-Quintus, care au suferit la rândul lor în închisorile comuniste”, a declarat și Silvian-Emanuel Man, președinte de onoare Liga Studenților Iași.





Adauga un comentariu